Civilizaţia modernă – în pragul prăbuşirii? Un studiu finanţat de NASA ne avertizează că ne apropiem de colaps

Folosind modele teoretice pentru a prezice ceea ce se va întâmpla în ţările industrializate în cursul următorilor aproximativ 100 de ani, matematicienii au ajuns la concluzii îngrijorătoare: chiar făcând predicţii conservatoare (fără a recurge la cele mai pesimiste scenarii), perspectivele sunt sumbre, deoarece situaţia se înrăutăţeşte rapid.

Referindu-se la exemplele istorice ale colapsului unor civilizaţuii sofisticate, precum cea romană, dinastia Han sau Imperiul Gupta, autorii afirmă că şi atunci, la apariţia semnelor de avertizare în privinţa apropiatului dezastru,  elita societăţii a perseverat adesea pe aceeaşi cale pe care obişnuia să meargă, păstrănd acelaşi mod de viaţă, până când a fost prea târziu – iar asta se întâmplă şi acum.

• Simona Halep a coborât de pe podiumul celor mai bine plătite tenismene din istorie
• Informare meteorologică de ninsori, polei și viscol valabilă în toată țară

Aceste exemple istorice, spun autorii, arată că până şi cele mai complexe şi avansate societăţi pot fi fragile, efemere şi susceptibile de a intra în colaps.

Matematicianul Safa Motesharri, unul dintre autorii raportului, bazat pe un model numit “Human And Nature Dynamical” (Handy), afirmă că procesul de ridicare şi prăbuşire a unor civilizaţii este un model ciclic, recurent, ce poate fi întâlnit de-a lungul întregii istorii.

Studiul condus de el, cu ajutorul unei echipe de specialişti în ştiinţe naturale şi sociale, şi finanţat de Goddard Space Flight Center, al NASA, urmează să fie publicat în jurnalul Ecological Economics.

Studiul explorează factorii care pot duce la colapsul civilizaţiei, de la creşterea populaţiei la schimbările climatice, ajugând la concluzia că, atunci când mai mulţi factori se combină, se poate ajunge la prăbuşirea societăţii din cauza „supraexploatării resurselor” şi a „stratificării economice a societăţii în elite şi mase”. Elitele, care trăiesc în special în ţările puternic industrializate, sunt responsabile de ambele situaţii: consumă o proporţie foarte mare din resurse şi menţin stratificarea. Aceste două fenomene sociale au jucat un rol central în numeroase cazuri de colaps al unor civilizaţii, documentate istori, din ultimii 5000 de ani. Principalele elemente implicate în evoluţia soartei civilizaţiei moderne şi care ar putea conduce la declinul acesteia sunt populaţia, clima, apa, agricultura şi energia.  

Folosind modelul Handy pentru a proiecta un scenariu ce corespunde stării actuale a lumii, Motesharri a descoperit că „civilizaţia pare să se afle pe o cale sustenabilă pentru multă vreme; totuşi,  chiar dacă luăm în calcul o rată optimă de consum al resurselor şi începem cu un număr mic de membri ai elitelor, elitele vor consuma în cele din urmă prea mult, ceea ce va duce la apariţia foametei în rândul maselor şi va determina, în cele din urmă, prăbuşirea societăţii”

Raportul insistă asupra ideii că scenariul cel mai pesimist – colapsul -, deşi dificil de evitat, nu este totuşi inevitabil şi face un apel către aşa-numitele elite pentru a acţiona chiar acum pentru redresarea echilibrului economic.

„Colapsul poate fi evitat şi populaţia poate ajunge la echilibru dacă rata de utilizare a ceea ce există în natură este redusă la un nivel sustenabil şi dacă resursele sunt împărţite într-un mod rezonabil de echitabil”, spune omul de ştiinţă.

Sursa: The Guardian, The Independent