De ce sunt adolescenţii aşa de dificili? Comportamentul lor adesea insuportabil a fost explicat de specialiştii neurologi

Deciziile rapide, explică specialiştii de la Universitatea Duke, sunt luate, de obicei, pe baza primului impuls – ceea ce numim „a-ţi asculta intuiţia”.

Acest sentiment intuitiv îşi are originea în sistemul limbic, partea mai veche şi mai primitivă (din punct vedere evolutiv) a creierului, care influenţează emoţiile, comportamentul şi motivaţia.

• Sfârșitul unei ere: Donald Trump suspendă Loteria Vizelor
• Fiul regizorului american Rob Reiner, acuzat pentru uciderea părinților. Ce pedeapsă riscă?

În adolescenţă, însă, sistemul limbic comunică şi se conectează cu celelalte părţi ale creierului într-un mod diferit de cel specific vârstei adulte, ceea ce îi face pe mulţi adolescenţi să fie predispuşi la comportamente riscante, au descoperit cercetătorii. 

Studiul, publicat în Social Cognitive and Affective Neuroscience, a examinat acest aspect la fetele cu vârsta de 10-20 de ani. Băieţii nu au fost incluşi în acest studiu deaorece au un alt ritm de dezvoltare, ei maturizându-se mai lent decât fetele.

La fetele participante la studiu, cercetătorii au observat că există un răspuns mai puternic (emoţional şi comportamental) din partea sistemului limbic şi o conectare mai slabă cu regiunile cerebrale care ar putea controla acest răspuns. 

Această „deconectare” îi poate face pe adolescenţi să prelucreze în mod diferit, la nivelul creierului, problema încrederii în ceilalţi.

Adolescenţii aflaţi la mijlocul acestei etape a vieţii privesc acest aspect – încrederea în alţii – altfel decât adulţii ori decât adolescenţii mai tineri ori mai vârstnici, spun cercetătorii; acest fapt arată clar că în creierul tinerilor aflaţi la mijlocul adolescenţei au loc nişte schimbări în modul în care regiunile cerebrale comunică unele cu altele, iar acest lucru poate determina diferenţe comportamentale  legate de încrederea pe care adolescenţii o acordă celorlalţi.

Cercetătorii au descoperit că adolescenţii sunt deosebit de sensibili la trăsăturile faciale ce îi fac să perceapă o persoană ca nefiind „de încredere”; aceste trăsături includ gura arcuită în jos şi sprâncenele încruntate. La toate grupele de vârstă studiate, zona din creier numită amigdala dreaptă se activa puternic atunci când participantelor li se prezenta imaginea unei feţe ce nu inspira încredere.

Cele mai puternice reacţii au fost înregistrate la fetele de 13-15 ani, sugerând că, la această vârstă, fetele sunt în mod deosebit sensibile la trăsăturile faciale care nu inspiră încredere.

Studiul ar putea contribui la găsirea unor căi de intervenţie care să atenueze tendinţa adolescenţilor de a lua hotărâri riscante ori să îi ajute pe adolescenţii cu afecţiuni mintale să aibă mai multă încredere în ei înşişi când e vorba să ia decizii.

Sursa: Mail Online