Insula interzisă: cimitirul necunoscut cu un milion de morţi (GALERIE VIDEO)

Începând din anul 1869, pe Insula Hart au fost îngropaţi copii născuţi morţi, oameni foarte săraci, persoane fără adăpost ori decedaţi ale căror corpuri neînsufleţite nu fuseseră cerute de nicio rudă.

Au fost înmormântaţi în gropi comune, fără pietre de mormânt; doar nişte ţăruşi albi marchează locul fiecărei gropi: câte un ţăruş la fiecare groapă cu 150 de cadavre de adulţi, câte un ţăruş la fiecare 1.000 de copii. Gropile sunt săpate de deţinuţii din penitenciarul de pe Insula Rikers. 

• Prognoza actualizată de la ANM: Cât de caldă va fi vremea și unde va ploua?
• Chefir versus iaurt: care aduce mai multe beneficii pentru sănătate?

În fiecare an sosesc aproximativ 1.500 de cadavre nou, afirmă artistul plastic Melinda Hunt, ce conduce Hart Island Project, un proiect menit să facă acest cimitir mai cunoscut şi mai uşor accesibil şi să adune date despre cei îngropaţi aici.

Insula servea drept cimitir în cursul Războiului Civil, apoi a fost folosită pe rând ca tabără de antrenament militar, închisoare pentru prizonierii confederaţi, colonie de muncă, azil pentru bolnavi mintal şi chiar bază pentu rachete, în vremea Războiului Rece, azi revenind la destinaţia de cimitir.

Este cel mai puţin vizitat cimitir din SUA, deşi este unul dintre cele mai mari. Vizitarea sa a fost, multă vreme, foarte dificilă,  insula fiind administrată sub regim penitenciar, astfel încât vizitele trebuie să fie autorizate de Department of Corrections (Administraţia Penitenciarelor din SUA). Filmarea şi fotografierea erau interzise. Şi azi, singurul debarcader este închis publicului şi înconjurat de sârmă ghimpată şi panouri de avertizare.

Abia recent, sub presiunea familiilor care doreau să afle detalii despre soarta prea puţin cunoscută a unor rude, autorităţile au permis accesul, începând din anul 2007. Cimitirul de pe Insula Hart a început aşadar să fie vizitat, dar de către foarte puţine persoane, deoarece vizitele sunt în continuare permise cu greu, iar cei care vin sunt trataţi la fel cu cei care vizitează un deţinut la închisoare, cu procedurile de securitate specifice penitenciarelor.

Administraţia Penitenciarelor din SUA susţine că nu are infrastructura necesară pentru a întâmpina vizitatorii ca pe cei ai unui cimitir obişnuit, deoarece insula este nelocuit, iar clădirile de pe ea sunt abandonate şi dărăpănate.

Hart Island Project încearcă să întocmească o bază de date care să cuprindă informaţii despre cei are au fost îngropaţi aici, dar datele sunt adesea confuze şi fragmentare. Până acum, cei ce lucrează în cadrul proiectului au reuşit să întocmească o bază de date cu înregistrări despre mai mult de 60.000 de înmormântări. O nouă lege ar urma să permită trecerea insulei din subordinea Administraţiei Penitenciarelor în cea a Administraţiei Parcurilor, dar transferul nu a fost încă făcut. 

Insula Hart rămâne în continuare greu de vizitat, fiind, după cum spune una dintre puţinele persoane cărora li s-a îngăduit să o viziteze, „un cimitir public în care accesul publicului  nu este permis.”

Sursa: Discovery News / Foto: AFP