Misterul zborului MH370: căutările avionului Boeing 777 vor fi cele mai scumpe din istorie

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Zborul MH370, care asigura legătura între Kuala Lumpur şi Beijing şi avea la bord 239 de persoane, şi-a schimbat din motive necunoscute traseul la aproape o oră de la decolare şi, cel mai probabil, s-a prăbuşit la sud de Oceanul Indian, la 2.000 de kilometri în largul coastei de vest australiene.

Australia, care coordonează căutările în această zonă izolată şi cu un trafic maritim redus, a evitat, deocamdată, orice discuţie publică referitoare la costurile operaţiunilor în vederea localizării avionului, dar Malaysia consideră că acestea sunt „enorme”.

• OpenAI a ajuns din nou în vizorul autorităților din Statele Unite
• Mesajul Simonei Halep după meciul oficial de retragere din tenis

„Când se pune problema recuperării epavei unui avion de la o adâncime de 4,5 kilometri, nicio armată nu poate face acest lucru”, a declarat ministrul malaysian al Transporturilor şi Apărării, Hishammuddin Hussein. „Pentru aceasta, se apelează la ajutorul unor firme private, iar costurile sunt enorme”, a adăugat oficialul malaysian.

Ravikumar Madavaram, expert în transporturi aeriene la firma de consultanţă Frost and Sullivan, apreciază costul operaţiunilor de căutare realizate din 8 martie la aproximativ 100 de milioane de dolari (72 de milioane de euro).

Aceste cheltuieli sunt suportate în principal de Malaysia, Australia şi China, ţară din care proveneau 152 dintre pasagerii aflaţi la bord. „Este una dintre cele mai ample operaţiuni de căutare din istoria aviaţiei, iar, din punct de vedere al costurilor, va fi cea mai scumpă”, a declarat expertul.

Doar pentru prima lună de căutări, care au început în Marea Chinei şi în strâmtoarea Malacca, iar apoi s-au mutat spre Marea Andaman, Pentagonul a alocat 7,3 milioane de dolari.

În afară de Malaysia, la operaţiunile lansate în primele săptămâni au participat, de asemenea, echipe din Singapore, Vietnam şi India.

În Oceanul Indian, unde s-au concentrat ulterior operaţiunile de căutare, nave şi avioane ale armatelor din Australia, Marea Britanie, Noua Zeelandă, China, Coreea de Sud şi Japonia au verificat zone întinse, însă fără niciun rezultat.

Factura continuă să crească

Speranţele se îndreaptă în prezent asupra operaţiunilor începute de un submarin echipat cu un sonar, oferit de Marina americană, care coboară până la 4.500 de metri adâncime pentru a analiza fundul oceanului, într-o zonă demarcată.

David Gleave, specialist în siguranţă aeriană la Universitatea din Loughborough, consideră că, dacă avionul ar fi localizat în acest moment, costurile „ar fi de ordinul a sute de milioane de dolari”, dar, cu cât operaţiunea durează mai mult, cu atât factura continuă să crească.

În plus, atunci când epava va fi localizată, vor fi alte costuri, care vor depinde de adâncimea la care s-ar afla avionul şi de aria pe care sunt răspândite fragmentele aparatului.

În acest caz, comparţiile au fost făcute cu operaţiunile în vederea localizării zborului Air France 447, care s-a scufundat în Oceanul Atlantic în iunie 2009. Operaţiunile, care au implicat Franţa, Brazilia şi Statele Unite, timp de doi ani, au costat între 80 şi 100 de milioane de euro, potrivit Biroului francez de anchete şi analize.

Australia refuză să facă referire la eventuale costuri suplimentare. „Este una dintre cele mai dificile operaţiuni de căutare din istorie şi ar putea dura mai mult timp”, a explicat Centrul comun de coordonare a agenţiilor (Jacc), însărcinat cu organizarea operaţiunile de căutare a zborului MH370. „Costurile sunt semnificative şi sunt suportate de partenerii internaţionali, care sprijină operaţiunile cu personal, ehipamente civile şi militare”, a adăugat el.

Deocamdată, fiecare dintre ţările participante la operaţiunile de căutare îşi suportă cheltuielile. „Aceste operaţiuni încep să-i îngrijoreze pe responsabilii bugetelor militare”, susţine Kym Bergmann, redactor-şef la revista Asia-Pacific Defence Reporter. Un eventual anunţ privind diminuarea operaţiunilor de căutare ar fi prost primit de familiile pasagerilor.

„Cred că vor continua o lună sau două, fără să ţină cont de costuri”, consideră expertul Ravikumar Madavaram. „Dar, dacă nu vor găsi nimic, operaţiunile s-ar putea dovedi inutile, iar cetăţenii vor începe să-şi pună întrebări în legătură cu utilitatea căutărilor”, conchide expertul.

Sursa: Mediafax