În premieră în România, o metodă chirurgicală inovatoare elimină nevoia de a folosi şuruburi metalice. Ce au făcut doctorii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Profesorul Tiberiu Băţagă, medic primar ortoped la SJU Târgu Mureş, şi Andrei Nica, consilier la Autoritatea Naţională de Transplant şi responsabil al Băncii de Ţesut Colentina, au anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă, realizarea unei premiere medicale naţionale în domeniul ortopediei, fiind vorba despre o ligamentoplastie cu alogrefă din banca de ţesut amintită, în care fragmentul femural are fixare biologică.

Cei doi au explicat tehnica de intervenţie prin sistemul Press-fit, care a presupus fixarea a două fragmente osoase şi a unui tendon din femur, biologic, la un schior care a suferit o leziune de ligament încrucişat anterior.

• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții
• Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei

„Nu am mai utilizat niciun fel de sistem bioresorbabil sau alte sisteme de fixare, ci fixarea se face prin Press-fit, deci prin capetele tendinoase os-tendon, care în patru-şase săptămâni se fixează prin ţesut special de interconexiune, care asigură o stabilitate a articulaţiei şi bineînţeles şi reluarea activităţilor sportive într-o perioadă de trei luni”, a declarat Tiberiu Băţagă.

Potrivit acestuia, noua intervenţie chirurgicală presupune un timp mai scurt de realizare decât în sistemul clasic, în care fixarea se făcea cu şuruburi metalice sau resorbabile, pentru că nu se mai pierd cele 15-20 de minute necesare ca să se facă recoltarea autogrefei.

Metoda presupune aducerea unui fragment femural recoltat de la un alt pacient, în moarte cerebrală, de la banca de ţesut, fixarea lui biologică, fiind necesare trei incizii de un centimetru jumătate, care sunt foarte bine suportate estetic. Reconstrucţia are acelaşi succes ca în cazul unei incizii mai mari, iar dacă un sistem de fixare clasic costă 450-500 de euro, un astfel de sistem Press-fit nu are niciun fel de cost adiacent, iar banii economisiţi astfel rămân în cadrul sistemului de sănătate, a mai spus Băţagă.

La rândul său, Andrei Nica, a spus că această nouă procedură ar mai fi utilizată, după ştiinţa sa, în Europa, până acum, în Italia, Franţa şi Germania, subliniind avantajele acesteia.

„Timpul de lucru cu tendonul din bancă reduce operaţia. Practic, sunt două fragmente osoase şi un tendon, se fac nişte tunele şi în femur şi în tibie şi se fixează. Cum se fixează? Fie prin şuruburi, fie, cum s-a făcut astăzi, prin acel Press-fit. Numai că nu este un cilindru, practic este o structură conică. Fragmentul de os este conic şi atunci el practic vine şi se înfundă în femurul respectiv. Asta este noutatea care a apărut, este o chestie de ultimă oră, care a apărut acum, tehnic, şi este, pot să spun, prima intervenţie Press-fit făcută”, a spus el.

Potrivit lui Nica, în primă fază, s-au făcut operaţii cu fixare cu şuruburi metalice, care aveau dezavantajul că trebuiau scoase, apoi s-au făcut şuruburi resorbabile, dar şi acestea au, din punct de vedere tehnic, nişte probleme.

„Poate să aibă un joc acolo, de asta s-a intervenit la partea asta tehnică, de Press-fit, în care nu mai e nimic şi practic îl îndeşi acolo şi stă”, a spus el, subliniind că recuperarea totală a schiorului se va produce în şase luni.

Nica a adăugat că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş a încheiat un protocol de colaborare cu Banca de Ţesut Colentina şi astfel a avut posibilitatea să primească două grefe prelevate de la pacienţi aflaţi în moarte cerebrală din diverse locuri ale ţării pentru a fi folosite la doi pacienţi, schiorul care a fost operat miercuri, şi un alt beneficiar, care va suferi o intervenţie joi.

„Mâine, vom avea plăcere să facem un alt fel de intervenţie, pentru că nu doar această activitate de ligoplastie face parte din activitatea de transplant, ci şi refacerea stocului osos, când acesta se pierde din diverse motive. Mâine vom avea posibilitatea să executăm această intervenţie”, a spus Nica.

El a arătat că există două cazuri „catastrofale” şi trebuie să se facă o alegere a beneficiarului, în ambele fiind vorba de decimentări în urma unei protezări a şoldului, în care practic s-a distrus osul.

Sursa: Mediafax