Sunt românii un popor ospitalier? Un nou studiu dezvăluie ce părere au românii despre imigranţi

Studiul, prezentat miercuri de Fundaţia pentru o Societate Deschisă şi Asociaţia pentru Promovarea Sănătăţii, arătă că românii, dacă nu vine vorba despre locurile de muncă, se arată ospitalieri cu cei veniţi din străinătate.

Astfel, 43 la sută dintre respondenţi consideră că străinii ar trebui să se poată stabili aici. Un procent aproape egal (44 la sută) ar dori, însă, să existe un anumit control, respectiv să fie stabilite doar anumite categorii care să beneficieze de acest drept. Şase procente dintre respondenţi au declarat că ar dori să se interzică imigranţilor, indiferent de categorie, să se stabilească aici, iar şapte la sută şi-au rezervat dreptul de a nu se pronunţa asupra subiectului.

• Confirmat științific! De ce este bine să încălzim mâncarea pentru pisici?
• Anotimpurile nu mai respectă calendarul. Ce arată un nou studiu?

Aceeaşi cercetare mai relevă că Ministerul Educaţiei Naţionale nu deţine, în 2014, informaţii cu privire la numărul elevilor străini înscrişi în sistemul de învăţământ românesc. Acestea se centralizează la nivel judeţean, iar inspectoratele nu răspund solicitărilor de informaţii.

Potrivit studiului, instituţiile gestionează „defectuos” accesul străinilor în sistemul public de educaţie.

Astfel, minorii străini fără acte de studii se pot înscrie la şcoală, însă nu pot susţine examene precum bacalaureatul în absenţa foii matricole complete, iar în ceea ce priveşte şcolarizarea adulţilor fără acte de studii, soluţiile se reduc la înscrierea în programul „A doua şansă”.

Totodată, studiul arată că Ministerul Educaţiei Naţionale nu are o metodologie de evaluare a competenţelor acestei categorii de resortisanţi din ţări terţe ale Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte încadrarea pe piaţa muncii, dacă imigranţii au acte de studii, recunoaşterea acestora pentru încadrarea pe această piaţă este restrictivă. „Centrele de evaluare acreditate de Autoritatea Naţională pentru Calificări evaluează competenţele doar pentru 103 profesii”, se mai arată în Barometrul Integrării Imigranţilor 2014.

Autorii studiului subliniază faptul că instituţia responsabilă Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor oferă aceste informaţii în limba română, pentru imigranţii din afara Uniunii Europene.

De asemenea, s-a constatat că organizarea cursurilor de limba română pentru imigranţi rămâne „fixă şi rigidă”, străinii sunt slab informaţi despre aceste cursuri, iar cei care predau nu sunt profesori de limbi străine, ci de limba română.

Nici autorităţile publice locale nu stau mai bine la capitolul imigranţi, deorece nu au strategii de integrare a acestora, nici măcar cele din oraşele cu un număr mare de imigranţi.

„Autorităţile publice locale nu au o evidenţă a numărului de imigranţi din unitatea administrativ-teritorială în care funcţionează”, se menţionează în studiu.

Barometrul Integrării Imigranţilor mai indică faptul că imigrantul din ţări terţe UE nu are drepturi politice în România, respectiv nu are dreptul de a înfiinţa partide, de a participa la întruniri ale acestora şi de a fi membru, nu are dreptul de a vota şi a fi votat, nu poate participa direct la procesul de luare a deciziilor şi poate înainta petiţii doar prin terţi – organizaţii legal constituite.

Pentru realizarea Barometrul Integrării Imigranţilor 2014, în cadrul proiectului „Centru de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor”, au fost folosite chestionarele completate de aproximativ 1.500 de respondenţi.

Surse: Mediafax, Fundaţia pentru o Societate Deschisă