O nouă descoperire revoluţionează diagnosticarea maladiei Alzheimer. 36% din cazuri erau false!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Graţie acestei noi abordări, va fi de acum înainte posibil să diagnosticăm mai repede şi mai simplu” maladia Alzheimer, spune profesorul în neurologie şi cercetătorul francez Bruno Dubois, coordonator al studiului, publicat în The Lancet Neurology.

După nouă ani de cercetări, specialiştii au definit şi validat noi criterii pentru a diagnostica această maladie neurodegenerativă în plină expansiune. Maladia afectează circa 40 de milioane de persoane în lume. Numărul pacienţilor ar putea să se multiplice de trei ori până în 2050.

Boala debutează de obicei prin tulburări de memorie, apoi dificultăţi de orientare în spaţiu şi timp, tulburări de comportament şi pierderea autonomiei. Însă aceste simptome nu sunt specifice doar maladiei Alzheimer, iar boala „nu putea fi diagnosticată în mod sigur într-un stadiu precoce”, spune Dubois.

Trebuia, în general, să se aştepte ca boala să evolueze spre demenţă sau ca pacientul să decedeze pentru ca specialiştii să examineze leziunile din creier.

Analizând studiile pe acest subiect, cercetătorii au ajuns la un consens în ceea ce priveşte diagnosticul maladiei Alzheimer, pornind de la două profiluri clinice specifice.

Cazurile tipice (80 – 85% din total) sunt caracterizate prin tulburări de memorie episodice pe termen lung, în timp ce cele atipice sunt caracterizate fie prin tulburări ale memoriei verbale, fie prin tulburări de comportament.

Fiecare dintre aceste profiluri, potrivit cercetătorilor, trebuie să fie confirmat prin cel puţin un marker biologic, adică fie o puncţie lombară, care arată concentraţiile anormale de proteine cerebrale în lichidul cefalorahidian, fie o tomografie prin emisie de pozitroni a ceierului, care permite vizualizarea activităţii ţesuturilor.

Deşi nu există deocamdată tratamente eficiente contra maladiei Alzheimer, diagnosticarea simplă şi precoce va fi utilă mai ales în cercetare, spune Dubois.

Cu ajutorul noilor descoperiri, specialiştii şi-au dat seama, de exemplu, că 36% dintre cazurile diagnosticate în mod tradiţional erau false.

În afara cercetărilor, utilizarea markerilor biologici este limitată la pacienţii tineri şi în cazurile dificile, pentru că procedurile sunt scumpe şi invazive.

Surse: Mediafax, Inserm