Balaurul Bondoc, vedeta unei expoziţii unice în România la Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului

Expoziţia permanentă „Balauri, dragoni, dinozauri”, deschisă începând de duminică în Centrul de vizitare, la sediul Geoparcului Dinozaurilor din Ţara Haţegului, îi invită pe vizitatori să descopere un concept nou, care valorifică legendele balaurilor, mitul dragonilor şi fascinaţia pentru dinozauri, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Vedeta expoziţiei este Balaurul Bondoc, o specie unică de dinozaur carnivor feroce, descoperită până în prezent doar pe teritoriul care forma Insula Haţegului, acum aproximativ 70 de milioane de ani. Macheta în mărime naturală a dinozaurului a fost realizată cu un accent deosebit pe detaliile ştiinţifice, de către celebrul paleoartist canadian Brian Cooley, în colaborare cu soţia sa, Mary Ann Wilson”, spune purtătorul de cuvânt al Geoparcului Dinozaurilor din Ţara Haţegului, Adina Popa.

• Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
• De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?

Potrivit acesteia, Balaurul Bondoc a fost descoperit în anul 2009 de paleontologul clujean Mátyás Vremir, iar descoperirea a fost primită cu mare entuziasm la nivel mondial, astfel că o echipă internaţională de oameni de ştiinţă au început cercetări amănunţite. Ei au ajuns la concluzia că aveau de-a face cu un prădător înrudit cu Velociraptor, având o lungime de aproximativ 1,8 metri şi cu caracteristici anatomice deosebite, fiind un amestec între un curcan uriaş şi un pitbull. Dorind să omagieze cultura românească, cercetătorii au fost cei care l-au botezat Balaurul Bondoc.

„Ne-am imaginat balaurul de culoare închisă şi ascunzându-se în umbră, atacând victimele atunci când se apropiau. Deoarece unele păsări, în special masculii, au de multe ori un colorit dinamic pentru a-şi atrage perechea, reconstrucţia noastră are unele nuanţe de roşu, inclusiv o creastă în culori vii”, a explicat viziunea sa Brian Cooley, la vernisajul expoziţiei „Balauri, dragoni, dinozauri”.

La rândul său, directorul Geoparcului Dinozaurilor din Ţara Haţegului, Alexandru Andrăşanu, a spus că a fost ales un concept special de expoziţie interactivă în care să fie alăturată macheta dinozaurului cu reconstituirea mediului său natural, dar şi cu informaţii despre cercetători şi despre ce a însemnat această descoperire pentru ştiinţă, incluzând reprezentări ale balaurului în viziunea unor graficieni din întreaga lume.

„Totodată, ne-am propus să demonstrăm că între ştiinţă şi mitologie există o legătură puternică, aşa că am plasat dinozaurul într-un context al miturilor şi legendelor haţegane despre balauri şi dragoni. Dorim să le oferim vizitatorilor o experienţă unică, într-un spaţiu reorganizat şi regândit în concordanţă cu valorile şi ideea de geoparc”, mai spune directorul Geoparcului Dinozaurilor din Ţara Haţegului.

Expoziţia deschisă permanent este un nou eveniment al Universităţii din Bucureşti, purtând marca Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului şi este oferită în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare -Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar) şi Asociaţia GeoD.

Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului este o arie protejată de tip parc natural administrată de Universitatea din Bucureşti, care se întinde pe o suprafaţă de peste 100.000 de hectare. Pe teritoriul său se află 80 de sate, grupate în zece comune, şi oraşul Haţeg, cu o populaţie de aproximativ 35.000 de locuitori.

Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului este singurul din România membru al Reţelei Europene şi al Reţelei Globale a Geoparcurilor.

De asemenea, în anul 2005 a fost primul Geoparc din Europa de Sud-Est care a obţinut acest statut internaţional. Factorul-cheie care personalizează acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de dinozauri din Cretacicul Superior. Dinozaurii pitici din Depresiunea Haţeg sunt unici în lume, importanţa ştiinţifică şi atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă şi embrioni de dinozauri, de mamifere contemporane dinozaurilor şi a unei reptile zburătoare (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor.

Sursa: Mediafax