Palatul Parlamentului, în topul celor mai impunătoare clădiri din lume, potrivit presei străine

Această listă a celor mai impunătoare clădiri din lume a fost inspirată de volumul „Bricks & Mortals: Ten Great Buildings and the People They Made”, de Tom Wilkinson, care a fost publicat de editura Bloomsbury, în luna iulie.

Clasamentul a fost realizat pe baza propunerilor făcute de mai mulţi scriitori şi jurnalişti.

• Cum a reușit România să exporte banane în valoare de 3,4 milioane de euro?
• Care sunt cele mai bune plaje din lume în 2026?

Pe prima poziţie în top se află clădirea Panteonului din Roma, care a fost construită iniţial ca templu pentru cele şapte zeităţi guvernatoare ale celor şapte planete în statul religios al Romei Antice, din secolul al VII-lea, fiind transformată într-o biserică creştină.

Pe locul al doilea se situează mănăstirea medievală Rocamadour din sudul Franţei.

Clădirea Palatului Parlamentului, situată pe locul al treilea în top, este descrisă ca fiind „hidoasă, dar impresionantă”.

Următoarele clădiri în top sunt, în ordine, La Mezquita de Cordoba din Spania, construită ca moschee şi transformată în catedrală, Biblioteca Universităţii Cambridge din Anglia, Castelul Neuschwanstein din Germania, King’s College Chapel din Cambridge, Catedrala Saint Paul din Londra, monumentul Taj Mahal din India şi Liverpool Catholic Cathedral.

Clădirea Palatului Parlamentului, numită şi Casa Poporului, se află situată în partea centrală a Bucureştiului şi are o suprafaţă desfăşurată pe 330.000 de metri pătraţi, se arată pe site-ul casapoporului.ro.

Clădirea este înscrisă în Cartea Recordurilor la capitolul Clădiri Administrative, pe locul al doilea în lume după clădirea Pentagonului, iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 metri cubi ai săi, pe locul al treilea în lume, după clădirea de asamblare a rachetelor spaţiale de la Cape Canaveral din Florida şi după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic. Construcţia depăşeşte cu 2% volumul piramidei lui Keops din Egipt.

Casa Poporului a fost construită în cadrul proiectului „Bucureşti”, început în anul 1978, ca o replică a oraşului stat Phenian din Coreea de Nord. După cutremurul din 1977, dictatorul Nicolae Ceauşescu a ordonat „reconstruirea” Bucureştiului cu un nou oraş, un stat în stat, aşa că, începând cu anii 1978 – 1979, a avut loc concursul la nivel naţional pentru reconstruirea Bucureştiului.

După un concurs ce a durat aproape patru ani, Anca Petrescu a câştigat postul de arhitect-şef al celui mai controversat proiect construit până acum în România. Şantierul propriu-zis a început în anii 1980 cu demolarea a peste 7 kilometri pătraţi din vechiul centru al Capitalei şi relocarea a peste 40.000 de oameni din această zonă. Printre clădirile dispărute se număra Mănăstirea Văcăreşti, Spitalul Brâncovenesc, Arhivele Naţionale şi stadionul Republica.

Sursa: Mediafax