Analizând morminte vechi de mii de ani, doi cercetători au descifrat un vechi mister al mumiilor din Egipt

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O serie de indicii descoperite anterior i-au determinat pe cercetători să creadă că, în perioada 4.500 – 3.100 î.e.n. mumificarea egipteană consta în uscarea naturală a cadavrelor prin acţiunea nisipului fierbinte şi uscat din deşert.

Înainte de dezvoltarea tehnicilor de îmbălsămare a morţilor, egiptenii îngropau trupurile neînsufleţite în gropi umplute cu nisip.

• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții
• Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei

Urme ale folosirii răşinilor pentru mumificarea corpurilor defuncţilor, descoperite sporadic, datează din jurul anului 2.200 î.e.n. şi au devenit ceva mai frecvente în perioada 2.000 – 1.600 î.e.n., precizează autorii acestui studiu.

Cercetătorii de la universităţile britanice York şi Oxford, alături de cei de la Universitatea australiană Macquarie, au analizat materiale textile funerare descoperite pe trupurile neînsufleţite aflate în mai multe morminte dintr-unul dintre cele mai vechi cimitire egiptene cunoscute, ce datau din urmă cu 4.500 – 3.350 de ani înainte de era creştină. Ei au descoperit astfel mai multe urme ale unor substanţe complexe folosite în procesul de îmbălsămare.

Cu ajutorul unor analize biochimice, cercetătorii au identificat urme de răşină de pin, un extract din plante aromatice, clei, o plantă uleioasă şi grăsime animală.

Aceste rezultate sugerează faptul că agenţii de îmbălsămare ar fi putut fi utilizaţi cu cel puţin un mileniu şi jumătate mai devreme decât estimau specialiştii. Aceste substanţe se regăsesc în reţetele complexe, bazate pe aceleaşi produse naturale şi în proporţii similare, precum acelea care erau folosite la apogeul practicilor de mumificare a faraonilor, trei milenii mai târziu.

„Proprietăţile antibacteriene ale acestor ingrediente şi conservarea ţesuturilor moi care ar fi urmat îmbălsămării ne-au condus la concluzia că prezenţa acestor substanţe marchează începuturile experimentelor de mumificare în Egipt”, a subliniat Stephen Buckey, cercetător la Universitatea York, unul dintre coordonatorii studiului.

Egiptenii îşi mumificau morţii, întrucât credeau că nu puteau accede la viaţa eternă dacă trupul nu era conservat.

Surse: Mediafax, Daily Mail, Universitatea York