Home » D:News » La 75 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov, problema sferelor de influenţă în Europa persistă

La 75 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov, problema sferelor de influenţă în Europa persistă

Autor: Marius Comper 08.21.2014
Occidentul şi Rusia se acuză reciproc - în criza ucraineană - de expansionism în Europa, o temă cu rezonanţe istorice profunde, după 75 de ani de la semnarea Pactului germano-sovietic prin care cele două puteri îşi împărţeau continentul, relatează AFP.

La 23 august 1939, ministrul sovietic de Externe Viaceslav Molotov şi omologul său german Joachim von Ribbentrop semnau un pact de neagresiune. Documentul conţinea o clauză secretă care prevedea împărţirea Europei de Est între cei doi semnatari.

La două săptămâni de la semnarea Pactului, Hitler îşi trimitea trupele să invadeze Polonia, provocând intrarea în război a Franţei şi Marii Britanii. URSS ataca estul Poloniei, pe 17 septembrie.

Problema sferelor de influenţă ale unora şi altora în Europa revine în prim plan în prezent, în contextul confruntării între Occident şi Rusia cu privire la destinul Ucrainei.

În opinia lui Susanna Hast, o cercetătoare de la Institutul de Înalte Studii Internaţionale şi Dezvoltare, cu sediul la Geneva, „există de facto sfere de influenţă”, odată cu disproporţia dintre forţele marilor puteri şi ale vecinilor lor mai mici. „Este important să ştim despre ce fel de influenţă vorbim”, adaugă ea.

Propagarea idealurilor democratice este unul dintre principalele obiective avansate de către Uniunea Europeană (UE) prin politica „de vecinătate”, care propune acorduri de asociere unor ţări ce nu sunt membre ale UE dar care întreprind reforme democratice şi împotriva corupţiei.

Criza ucraineană a izbucnit exact după ce UE a propus un acord comercial Ucrainei şi mai multor alte ţări din cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI).

Preşedintele ucrainean de la acea vreme, Viktor Ianukovici, a refuzat acordul în noiembrie, preferând în schimb un ajutor financiar de la Rusia, în valoare de 15 miliarde de dolari. Protestele care au urmat au provocat îndepărtarea sa de la putere, în februarie, şi venirea unui guvern proeuropean.

Autorităţile ruseşti au reacţionat faţă de schimbarea direcţiei ucrainene, văzând în ea o ameninţare la adresa intereselor lor faţă de ceea ce este cunoscut ca „străinul apropiat”, şi anume vecinii imediaţi ai Rusiei, foştii săi vasali din perioada sovietică.

„Liderii ruşi nu au nevoie să-şi consolideze zona de influenţă, mai puţin atunci când o putere îşi exercită influenţa în regiune”, afirmă Susanna Hast.

„Eşichier geopolitic”

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov făcea procesul Uniunii Europene încă din februarie, apreciind că „exercitarea unor presiuni asupra Ucrainei, spunându-i-se că e fie UE, fie Rusia, înseamnă să încerci să creezi o sferă de influenţă”.

Omologul său german Frank-Walter Steinmeier i-a replicat că „Ucraina nu este un eşichier geopolitic”. Cu toate acestea, se pare că Moscova vede lucrurile exact în acest mod.

Vladimir Putin a justificat anexarea Crimeei, în martie, prin trecutul ei rusesc şi populaţia majoritar rusească, argumentând totodată că baza navală de la Sevastopol nu trebuie să ajungă pe mâna NATO, după schimbarea regimului la Kiev.

„NATO rămâne o alianţă militară, iar noi nu dorim să vedem o alianţă militară instalându-se în curtea noastră din spate şi nici pe teritoriul nostru istoric”, a declarat preşedintele rus în discursul pe care l-a susţinut pe 18 martie, prin care sărbătorea anexarea Crimeei.

„Protejarea rusofonilor”

În acelaşi discurs, Vladimir Putin a îndemnat noile autorităţi ucrainene să protejeze interesele rusofonilor din Ucraina, avertizând că securitatea acestor populaţii este „o garanţie a stabilităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”.

Au trecut deja patru luni de când separatiştii proruşi luptă împotriva armatei ucrainene în estul majoritar rusofon al Ucrainei. Kievul acuză Moscova că furnizează insurgenţilor armament şi oameni.

Moscova dezminte aceste acuzaţii, însă Rusia îşi revendică o datorie umanitară faţă de anumite populaţii ale statului ucrainean, reluând un argument invocat în mai multe rânduri de către Statele Unite pentru a-şi justifica intervenţiile în străinătate – condamnate la vremea respectivă de către Moscova.

„După ce a acuzat Statele Unite că duc o politică a standardelor duble, ruşii au alunecat ei-înşişi către un mod de funcţionare intervenţionistă, mai întâi în (regiunea separatistă din Georgia) Osetia de Sud, iar acum în Crimeea şi în estul Ucrainei”, apreciază Susanna Hast.

Însă, în opinia lui Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie de la Moscova, miza înfruntării depăşeşte sfera de influenţă rusească în străinătate, după ce Occidentul a impus Rusiei sancţiuni economice fără precedent.

„Kremlinul crede că scopul Statelor Unite nu mai este doar scurtcircuitarea Rusiei în Donbas ori realipirea Crimeei la Ucraina, ci răsturnarea regimului Putin, cauzând un marasm economic şi nemulţumirea populară în vederea atingerii acestui obiectiv”, afirmă el. „Nu mai este, deja, o luptă pentru Ucraina, ci o bătălie pentru Rusia”, este de părere Trenin.

Surse: Mediafax, AFP, The Guardian

Cele mai noi articole
Controversă de peste un secol. A mers destul de departe ancheta scufundării Titanicului?
Controversă de peste un secol. A mers destul de departe ancheta scufundării Titanicului?
Alexandru Rafila, mesaj pentru cei care sunt împotriva vaccinului anti-COVID
Alexandru Rafila, mesaj pentru cei care sunt împotriva vaccinului anti-COVID
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Bitcoin ar putea să depășească pragul istoric de 20.000 de dolari
Bitcoin ar putea să depășească pragul istoric de 20.000 de dolari
Galaxy Z Fold 3 ar putea să nu aibă o cameră frontală la vedere
Galaxy Z Fold 3 ar putea să nu aibă o cameră frontală la vedere
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Un „drum al oaselor” a fost descoperit în Siberia: Rămășițele umane ar putea fi vechi de aproape un secol
Un „drum al oaselor” a fost descoperit în Siberia: Rămășițele umane ar putea fi vechi de aproape un secol
Celulele din creier care rezistă anesteziei generale și produc starea de veghe, identificate de cercetători
Celulele din creier care rezistă anesteziei generale și produc starea de veghe, identificate de cercetători
Ecosisteme microbiene antice au fost descoperite sub craterul asteroidului care a dus la dispariția dinozaurilor
Ecosisteme microbiene antice au fost descoperite sub craterul asteroidului care a dus la dispariția dinozaurilor
Spionul din sufragerie. Cercetătorii au transformat un aspirator în dispozitiv de spionaj
Spionul din sufragerie. Cercetătorii au transformat un aspirator în dispozitiv de spionaj
Surface Duo, telefonul cu două ecrane de la Microsoft, ar putea ajunge și în Europa
Surface Duo, telefonul cu două ecrane de la Microsoft, ar putea ajunge și în Europa
Date îngrijorătoare: 90% dintre români nu știu cum să acorde primul ajutor
Date îngrijorătoare: 90% dintre români nu știu cum să acorde primul ajutor
General Motors va produce un nou tip de baterii care va reduce costurile și va crește autonomia
General Motors va produce un nou tip de baterii care va reduce costurile și va crește autonomia
Studiu: Suntem mai eficienți acasă, dar lucrăm mai mult. Cum să ne organizăm timpul mai bine
Studiu: Suntem mai eficienți acasă, dar lucrăm mai mult. Cum să ne organizăm timpul mai bine
Testele frecvente și rapide ar putea limita răspândirea COVID-19 în câteva săptămâni
Testele frecvente și rapide ar putea limita răspândirea COVID-19 în câteva săptămâni
O nouă soluție pentru a juca Fortnite pe iPhone
O nouă soluție pentru a juca Fortnite pe iPhone
Sonda New Horizons de la NASA s-a uitat în spațiul îndepărtat și a descoperit surse neașteptate de lumină
Sonda New Horizons de la NASA s-a uitat în spațiul îndepărtat și a descoperit surse neașteptate de lumină
O misiune „îndrăzneață”: China încearcă să obțină noi mostre de pe Lună, dintr-o regiune care nu a mai fost explorată până acum
O misiune „îndrăzneață”: China încearcă să obțină noi mostre de pe Lună, dintr-o regiune care nu a mai fost ...