Un nou instrument de luptă împotriva bolilor grave, cum este Ebola. Ce sunt megadatele?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cu nouă zile înainte ca propagarea Ebola să fie declarată oficial o epidemie, un grup de cercetători şi specialişti în informatică din Boston remarcaseră deja răspândirea virusului febrei hemoragice în Guineea.

Monitorizând reţelele de socializare, buletinele de ştiri locale şi alte baze de date, algoritmul dezvoltat de compania HealthMap a detectat foarte repede această propagare a virusului în Africa de Vest.

„Agenţiile oficiale au tendinţa de a fi mai prudente înainte de a face anunţuri şi, din acest motiv, comunicarea către public este uneori deficitară”, afirmă Clarck Freifeld, cofondator al HealthMap în 2006, cercetător la Boston Children Hospital.

„Considerăm că este rolul nostru să găsim acest tip de informaţii mai repede, chiar dacă ele nu sunt întotdeauna validate prin anunţuri oficiale”, a adăugat el.

Este imposibil de ştiut dacă o detectare mai din timp a epidemiei ar fi permis un control mai bun asupra propagării ei, însă numeroşi oameni de ştiinţă consideră că o abordare bazată pe „megadate” ar putea fi utilă pentru restrângerea epidemiei.

Dacă acest lucru se va dovedi adevărat, atunci megadatele, care permit publicitarilor să vizeze anumite segmente de public, ar putea permite o combatere mai eficientă a unor maladii precum Ebola.

„Cred că megadatele au un potenţial important în ceea ce priveşte lupta de combatere nu doar a Ebola, ci şi a altor epidemii eventuale”, a declarat Marisa Eisenberg, epidemiolog la Universitatea Michigan, care a utilizat modele de date pentru a studia alte epidemii, precum aceea de holeră din Haiti.

Marisa Eisenberg afirmă că este posibil ca oamenii de ştiinţă să primească informaţii fiabile analizând mesaje de pe Twitter, datele unor companii aeriene, apelurile de urgenţă şi alte date disponibile din domeniul sănătăţii publice.

O adunare rapidă a megadatelor ar permite autorităţilor din domeniul sănătăţii să implementeze anumite măsuri, fără să mai aştepte, acolo unde acestea sunt necesare.

„Sectorul tehnologic face lucruri incredibile, pentru că el atacă marile probleme, din toate părţile”, spune Vivek Wadhwa, cercetător la Universitatea Stanford. Însă antreprenorii implicaţi în tehnologiile din domeniul sănătăţii „sunt dezamăgiţi de faptul că nimeni nu îi ascultă”.

Instrumente tehnologice care sunt în măsură să combată epidemia de Ebola sunt deja disponibile, afirmă acelaşi cercetător.

„Aşa cum companiile aeriene pot să prezică zborurile care vor fi realizate cu avioane pline şi să determine tarifele acestora, cercetătorii pot să exploateze anumite date pentru a determina probabilitatea ca un anumit pasager să fie purtător al bolii”, a continuat profesorul Wadhwa.

Acest tip de iniţiativă ar avea şanse reale de succes, ţinând cont de faptul că telefoanele mobile sunt folosite peste tot în lume şi că tot mai mulţi oameni interacţionează pe reţele de socializare precum Twitter şi Facebook, de unde mesajele publicate pot fi preluate şi apoi analizate pentru a afla mai multe detalii despre propagarea unei maladii.

Compania HealthMap analizează date în 15 limbi şi a monitorizat anterior virusul gripei H1N1. Compania poate să supravegheze astfel evoluţiile avute şi de alte maladii.

„Una dintre dificultăţi este aceea că, dacă un prim semnal este detectat, nu ştii dacă acesta va deveni apoi o situaţie gravă, care va afecta mai multe ţări”, spune Clark Freifeld. „Există uneori mici puseuri, întrebarea este de a şti când acestea vor deveni ceva serios”, mai spune acesta.

Ministrul nigerian al Comunicaţiilor şi Tehnologiei, Omobola Johnson, a declarat într-o conferinţă de presă că tehnologia şi reţelele de socializare au fost elemente cheie în eliminarea virusului Ebola din Nigeria.

„O combinaţie între aplicaţii Android, Facebook şi Twitter a fost crucială în lupta dusă în Nigeria contra virusului Ebola. Pentru acest virus, timpul este foarte important.

Aplicaţiile pe telefon au permis reducerea cu 75% a timpului de alertare a populaţiei, atunci când o persoană se îmbolnăvea, iar acest element a fost determinant şi a permis restrângerea la maximum a epidemiei”, a adăugat el.

Sursa: Mediafax