Un geolog român avertizează asupra unui dezastru natural. Ce se va întâmpla cu Delta Dunării?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În următorul secol, din cauza creşterii nivelului mărilor, multe regiuni de coastă vor fi complet distruse, inclusiv marile delte ale lumii, unde se află oraşe importante, cum ar fi Shanghai, Dhaka şi Bangkok.

Liviu Giosan şi colegii săi cer luarea unor măsuri care să protezeze aceste regiuni, pentru ca ecosistemele să fie protejate, iar locuitorii să nu fie obligaţi să migreze, ajungându-se astfel la o gravă criză economică şi socială. Peste 500 de milioane de oameni care locuiesc în zone de deltă vor fi afectaţi.

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

Problema este foarte complexă, arată autorii articolului. Deltele se formează în urma depunerii de sedimente la gurile fluviilor, dar construirea de baraje a dus la reducerea acestui flux de sedimente.

De exemplu, comparativ cu acum 100 de ani, Nilul şi Indusul transportă cu 98%, respectiv 94% mai puţin mâl.

Pe coastă, creşterea nivelului mărilor în urma încălzirii globale duce la erodarea câmpiilor deltei şi creşte riscul unor inundaţii.

Astfel, peste 100 de ani, regiunile de coastă care sunt mai joase de 1 metru faţă de nivelul mării vor fi complet inundate.

Din păcate, multe delte mâloase, cum sunt deltele Dunării, Rhonului şi Ebrului, sunt mai joase comparativ cu deltele nisipoase, cum sunt cele ale fluviilor San Francisco din Brazilia şi Godavari din India.

Singura soluţie pentru salvarea acestor ecosisteme este creşterea nivelului solului în urma depunerii de sedimente.

Însă nu toate deltele vor dispune de suficiente sedimente pentru a se ridica cu peste 1 metru faţă de nivelul mării în următorii 100 de ani, după cum arată şi acest grafic realizat de cercetători. Delta Dunării, conform graficului, se află undeva la limită, între zona roşie şi cea albă.

Măsurile de conservare sunt îngreunate de lipsa de informaţii despre procesele naturale care au loc într-o deltă şi în zonele mlăştinoase.

Giosan şi echipa lui fac apel la restabilirea unui flux normal de sedimente pe marile fluvii pentru o colmatare naturală, dar şi introducerea unor programe de monitorizare coordonate de experţi ONU.

Sursa: Science Daily