Mame adolescente: cum se prezintă acest fenomen în România?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Până acum doi ani, numărul fetelor sub 19 ani care aduceau pe lume un copil era undeva în jur de 23.000 – 24.000 pe an. Dintre acestea, mai bine de 4.000 năşteau pentru a doua oară până să aibă 19 ani. Din păcate, este o problemă de care nu prea ne-am ocupat aşa cum ar fi trebuit la nivel de societate. Este o problemă pe care nu o poate rezolva o organizaţie neguvernamentală sau trei organizaţii, este o problemă care impune măsuri coerente, de lungă durată, care să se întindă pe mai mulţi ani, pentru că obţinerea unor modificări de comportament nu se poate face de pe o zi pe alta”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul executiv al Societăţii de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS).

Borbala Koo consideră că s-a ajuns la acest fenomen din cauza absenţei orelor de educaţie sexuală în şcoală şi a tuturor pârghiilor care să ajute fetele tinere să aibă un comportament responsabil, să ştie că există cabinete de planificare familială, că medicii de familie le pot asigura servicii privind contracepţia şi că pot avea acces la contraceptive pe care să şi le poată permite.

„Discutăm despre tinere care vin cu un bagaj cultural din familie, care trăiesc într-o societate dominată de informaţii negative privind contracepţia modernă, dar şi de o lipsă de cunoştinţe privind riscurile unei sarcini nedorite. Foarte multe fete consideră că la primul act sexual nu pot rămâne gravide, ceea ce este cu totul şi cu totul neadevărat, şi de aici începe toată problema care, de cele mai multe ori, este o dramă, pentru că a avea un copil până la 19 ani, în România, rămâne o problemă”, a spus Borbala Koo.

Directorul executiv al Societăţii de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală a precizat că există cabinete de planificare familială în aproape toate oraşele, dar şi 6.000-7.000 de medici de familie care au participat la pregătiri speciale pentru a oferi astfel de servicii.

„Vreau să precizez că orice medic de familie are cunoştinţe necesare pentru a oferi astfel de servicii. Bineînţeles că ar fi nevoie de o serie întreagă de formări, astfel încât medicii şi asistentele să nu trateze cu o atitudine moralizatoare tinerele care vin la cabinet, pentru că acest lucru le sperie şi atunci ele continuă să fie active sexual, dar nu vor mai veni la cabinet. Este nevoie de ajutarea furnizorilor din domeniul medical pentru a şti care sunt nevoile specifice ale tinerelor, ca să poată să ofere servicii centrate pe aceste nevoi”, a explicat dr. Borbala Koo.

Ea a adăugat că majoritatea adulţilor consideră că educaţia sexuală înseamnă să-i înveţi pe tineri să facă sex, însă, în realitate, această educaţie îi ajută să intre în relaţie unii cu ceilalţi, să ia o decizie după ce analizează consecinţele şi chiar să înţeleagă diversitatea şi să o respecte.

Borbala Koo a mai spus că, potrivit reglementărilor Ministerului Sănătăţii, toate elevele şi studentele au acces la contraceptive gratuite, dar în realitate accesul este puţin mai diferenţiat, deoarece nu în toate cabinetele aprovizionarea este constantă.

„Cred că acest lucru se va rezolva, pentru că Ministerul Sănătăţii şi-a propus din nou să-şi concentreze atenţia şi asupra acestui lucru. În perioada 2000-2007, lucrurile au intrat pe o pantă ascendentă, dar, din păcate, după 2007, când din România s-au retras finanţările externe, a început o stagnare şi apoi un declin, pentru că nu s-au mai făcut investiţii”, a precizat directorul executiv al Societăţii de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală.

Peste 90.000 de fete cu vârste de maxim 19 ani, dintre care 3.024 nu împliniseră 15 ani, au născut în perioada 2009 – 2012, iar aproape 39.000 au făcut întrerupere de sarcină în aceeaşi interval de timp, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică şi ale Ministerului Muncii.

Potrivit datelor centralizate de Ministerul Sănătăţii, din cele 135.615 gravide înregistrate în 2013, aproape zece la sută, respectiv 13.190, aveau cel mult 19 ani. Dintre acestea, 734 aveau mai puţin de 15 ani.

Sursa: MEDIAFAX