Din ce cauză a murit Mihai Eminescu? O carte prezintă o abordare nouă a morţii poetului

Volumul este o restituire morală a adevărului medical privind maladiile lui Eminescu şi ultimii săi ani de viaţă, realizat într-o perspectivă interdisciplinară şi inedită în 10 articole complementare semnate de specialişti de prestigiu din medicina românească actuală – Irinel Popescu, Ioan Aurel Pop, Cecilia Cârjă, Ioana Bonda, Victor A. Voicu, Octavian Buda, Dan Prelipceanu, Călin Giurcăneanu, Bogdan O. Popescu, Eduard Apetrei, Codruţ Sarafoleanu, Vladimir Beliş – precedate de un „Argument”, de Eugen Simion, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

Din perspectiva diferitelor specialităţi medicale, este desfiinţat mitul privind moartea poetului în urma unei lovituri, precum şi diagnosticul de sifilis care i-a fost atribuit lui Eminescu, din cauza căruia şi-a petrecut ultimii ani de viaţă în instituţia doctorului Şuţu, se mai arată în comunicatul citat.

• Deutsche Welle, una dintre cele mai mari organizații media din Germania, declarată „indezirabilă” de către Rusia
• „Rușii nu își numără morții, dar numără fiecare dolar”, a transmis Volodimir Zelenski

Astfel, articolul academicianului Victor A. Voicu („A contribuit intoxicaţia iatrogenă cu mercur la patografia lui Eminescu?”) arată că, pe fondul unei afecţiuni de tip bipolar care nu a fost corect diagnosticată, Mihai Eminescu a primit diagnosticul eronat de sifilis, generând un tratament, standard la vremea respectivă, cu mercur. Din păcate, administrarea de lungă durată şi în mod repetat a generat agravarea stării de sănătate a lui Eminescu şi a contribuit la sfârşitul lui prematur.

De asemenea, Dan Prelipceanu aduce o serie de „Argumente din perspectiva psihiatriei actuale”, în timp ce Eduard Apetrei oferă o serie de „Date privind patologia cardiovasculară la Eminescu”.

Cu ocazia lansării volumului – joi, 15 ianuarie 2015, de la ora 12.30 -, autorii vor prezenta succint contribuţia personală din cadrul cărţii.

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 16 noiembrie 2010, un proiect de lege, iniţiat de aproximativ 50 de parlamentari, prin care ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu – 15 ianuarie – a devenit Ziua Culturii Naţionale.

Sursa: MEDIAFAX