Cazul surprinzător al bărbatului cu două inimi

Din această cauză, comportamentul lui Carlos s-a schimbat, la fel şi modul său de a gândi şi simţi.

Neurologul Augustin Ibanez, de la Universitatea Favaloro din Buenos Aires, care a cercetat cazul lui Carlos, spune că inima are un rol mai important decât ne putem imagina. Bătăile inimii noastre contribuie la intuiţia unor evenimente şi la empatia pe care o simţim faţă de suferinţa altor persoane.

• Amendă de peste 12 milioane de euro pentru divizia europeană a JPMorgan
• Cum a reușit cel mai poluat oraș din Polonia să-și curețe aerul?

De mii de ani, oamenii au considerat inima drept sediul sufletului şi locul unde iau naştere emoţiile, sentimentele.

În secolul al XIX-lea însă, William James, fondatorul psihologiei moderne, a precizat că emoţiile sunt de fapt o reacţie care ia naştere în urma interacţiunii dintre creier şi trup.

Bătăile rapide ale inimii, transpiraţia produsă de o emoţie sunt doar efectul resimţit de trup în urma reacţiei creierului nostru.

În mod normal, oamenii care încearcă în mod conştient să-şi numere bătăile inimii fără să îşi ia pulsul, doar simţind bătăile din piept, greşesc, numărând cu 50% mai puţine ca în realitate. Prin urmare, percepţia trupului şi a mişcărilor care au loc în interiorul nostru este destul de redusă.

Studiile au demonstrat că oamenii care au o percepţie a trupului mai intensă reacţionează mai puternic la imagini emoţionale şi îşi pot descrie mai uşor sentimentele.

În plus, aceşti oameni au un grad mai mare de empatie, pot recunoaşte mai bine emoţiile de pe chipul altor persoane şi ştiu să evite pericolele.

Prin urmare, oamenii care sunt mai conştienţi de activitatea corpului lor au şi o viaţă emoţională mai intensă.

O percepţie corectă a bătăilor inimii ajută şi inutiţia, aceste persoane nu acţionează de obicei la întâmplare, ci îşi urmează instinctele.

Pacientul Carlos, când a fost rugat să-şi numere bătăile inimii, a urmat de fapt bătăile aparatului, nu ale inimii sale naturale.

Totodată, în urma unui experiment, cercetătorii au observat că lui îi lipsea empatia, nu avea deloc intuiţie şi practic rămăsese fără inteligenţă emoţională.

Bărbatul a murit în urma unor complicaţii, dar cazul său i-a ajutat foarte mult pe neurologii să înţeleagă rolul inimii în comportament şi gândire.

Acum, Ibanez vrea să observe efectele unui transplant cardiac asupra percepţiei trupului.

Uneori, în cazul pacienţilor cu depresie, de exemplu, apare senzaţia că ei trăiesc în afara trupului, că nu pot simţi emoţii. Chiar dacă trupul lor resimte plăcerea unor senzaţii, ei nu pot asimila aceste experienţe senzoriale.

Interesant este că aceste persoane au mari probleme atunci când încearcă să îşi simtă bătăile inimii.

Psihologii cred însă că terapia poate ajuta, pacienţii urmând să se concentreze pe senzaţiile oferite de corpul lor, pentru a ajunge la o mai bună percepţie a trupului.

Sursa: BBC News