Cercetătorii au descoperit reţeta perfectă pentru floricele de porumb

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cercetarea specialiştilor francezi a dezvăluit şi mecanismul prin care floricelele sar când se desfac şi modul în care este produs sunetul specific în momentul în care vaporii de apă din interior sunt eliberaţi brusc.

Rezultatele studiului apar în revista Royal Society Interface.

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

Întregul proces de producere a unei floricele de porumb, de la explozia bobului la momentul în care sare şi la cel al „înfloririi”, durează câteva sutimi de secundă.

Fizicienii Emmanuel Virot şi Alexandre Ponomarenko au studiat pe îndelete fiecare stadiu, pentru a înţelege ce se întâmplă din punct de vedere ştiinţific.

Cercetătorii au folosit camere video de mare viteză, care înregistrează 2.900 de cadre pe secundă, cu care au filmat boabele de porumb care erau încălzite într-un cuptor. Fizicienii au crescut temperatura treptat, cu câte zece grade, pe durata a cinci minute.

Umezeala din interiorul boabelor de porumb a început să se transforme în aburi în momentul în care temperatura a trecut de 100 de grade Celsius, dar, când a ajuns la 180 de grade Celsius, presiunea din interiorul boabelor de porumb a crescut foarte mult, depăşind de zece ori valoarea presiunii atmosferice înregistrate la nivelul mării.

Din cauza presiunii exercitate, coaja exterioară a boabelor crapă, iar interiorul bogat în amidon creşte în volum.

La 170 de grade Celsius, doar 34% dintre boabele de porumb au pocnit, dar, la 180 de grade, 96% dintre boabe s-au transformat în floricele.

„Am descoperit că temperatura critică este de circa 180 de grade Celsius, indiferent de forma şi mărimea bobului de porumb”, a declarat Emmanuel Virot, de la École Polytechnique din Paris.

Cercetătorii şi-au îndreptat atenţia asupra modului în care boabele de porumb sar în momentul în care se transformă în floricele. Primul lucru care apare după crăparea exteriorului este o structură ca un membru, pe care cercetătorii au numit-o „picior”.

Energia din interiorul bobului fierbinte este transmisă acestui picior din amidon, care apasă peretele fierbinte al vasului în care se pregătesc floricelele, trimiţând bobul de porumb în aer, de la câţiva milimetri la câţiva centimetri înălţime.

Studiul a mai descris şi sunetul caracteristic făcut în momentul preparării floricelelor de porumb. Cercetătorii au descoperit că acesta nu este legat de „săriturile” floricelelor, pentru că apare mai devreme.

Experţii au ajuns la concluzia că sunetul este produs, cel mai probabil, de eliberarea bruscă a aburului sub presiune din interiorul boabelor.

În plus, după ce porumbul explodează, o scădere bruscă a presiunii transformă cavităţile din interiorul boabelor în cutii de rezonanţă acustică.

Sursa: Mediafax