Generaţia Z: două miliarde de tineri „mutanţi”, în simbioză cu universul digital

Viteză?- Da! Răbdare – Nu! Reţele de socializare? – Da! Cărţi – Nu! Ambiţie? – Da! Obedienţă – Nu! Jocuri video? – Da! Sport? – Nu! Acestea sunt caracteristicile principale ale „Generaţiei Z”, grăbită, pragmatică, independentă şi încăpăţânată.

Aproximativ două miliarde de tineri născuţi după anul 1995 au crescut odată cu internetul şi sunt decişi să îşi construiască o viaţă în corelaţie cu acesta, departe de codurile şi aspiraţiile predecesorilor lor.

• Cum a ajuns un român să fie condamnat degeaba la închisoare în Belgia?
• Ce pot face românii cu brazii de Crăciun?

Sunt nişte „mutanţi”, spun unii dintre oamenii de ştiinţă, fascinaţi de fuziunea aproape completă a acestor tineri cu universul digital.

Navighează pe mai multe ecrane, uneori simultan, şi sunt obişnuiţi cu „tot, imediat, peste tot”. Li se pare normal să plătească foarte scump pentru a cumpăra cel mai recent model de telefon inteligent, dar li se pare la fel de natural să obţină gratuit, cu un simplu clic, un film sau un cântec.

Consideră depăşite codurile adulţilor, mai ales cele referitoare la gen, apreciază mărcile „rebele” şi se informează înainte de toate de pe reţelele de socializare, afirmă autorii unor studii realizate în Europa şi Statele Unite de mai multe companii majore, precum BNP şi Ford Motor, care încearcă să identifice mai bine profilul viitorilor clienţi.

Potrivit studiilor lor, aceşti tineri, cu vârste cuprinse între 13 şi 20 de ani, se consideră „lipsiţi de prejudecăţi” şi „inventivi”, dar recunosc în acelaşi timp că sunt „nerăbdători” şi „încăpăţânaţi”.

Ei adoptă tendinţe care se propagă prin intermediul internetului pe întreaga planetă, de la superproducţii americane precum „Hunger Games” şi „Divergent” până la stilul muzical K-pop coreean, trecând prin „twerk” – un dans lasciv care face furori pe internet.

Vocabularul lor este plin de acronime şi cuvinte împrumutate din limba engleză, precum „swag”, noul termen pentru „cool”.

Potrivit fr.news.yahoo.com, idolii lor sunt vedete de pe internet, precum comentatorul suedez de jocuri video PewDiePie, considerat cel mai mare star în acest domeniu de pe YouTube.

Prietenii lor de pe reţelele de socializare contează la fel de mult ca prietenii din viaţa reală şi sfârşesc adeseori prin a se întâlni între ei. Încă de la vârsta de 16 ani – uneori chiar mai devreme -, aceşti tineri frecventează site-urile de întâlniri.

Mai mult de jumătate dintre „tinerii Z” consideră că adevărata viaţă socială se petrece pe reţelele online, unde 84% dintre ei sunt înscrişi, potrivit unui studiu efectuat de agenţia americană de publicitate JWT. Pentru ei, chat-ul online este mai uşor decât conversaţiile din realitate.

Obişnuiţi cu ghidurile video („tutoriale”) pe YouTube, autodidacţi în tot ceea ce priveşte domeniul high-tech deoarece părinţii lor sunt complet depăşiţi, tinerii din generaţia Z au integrat „autoînvăţarea permanentă”, cu atât mai mult cu cât au asistat deja la dispariţia mai multor tehnologii.

Începând cu vechile casetofoane şi magnetofoane, abandonate în debaraua cu vechituri a familiei, la fel ca aparatele de radio, CD-uri şi DVD-uri, deoarece în lumea lor totul se face online. Pe internet, ei au văzut deja absolut tot, de la violenţă şi până la pornografie.

Aceşti tineri petrec mai mult de trei ore pe zi în faţa ecranelor lor, potrivit cabinetului american Sparks and Honey, care consiliază firmele în legătură cu evoluţiile societăţii. „Tinerii Z” suferă de „FOMO” („Fear of Missing Out”/ „Frica de a nu pierde ceva”) şi detestă ideea de a nu fi conectaţi la internet.

Ei nu se mulţumesc doar cu vizualizarea de seriale şi filme online, ci vor şi să participe, să îşi creeze propriul canal pe YouTube sau propriul vlog (blog video), după modelul unor adolescenţi deveniţi celebri, precum tânărul umorist american „Fred” (Lucas Cruikshank), care a devenit cunoscut în spaţiul online încă de la vârsta de 13 ani.

Sunt înscrişi pe mai multe reţele de socializare, începând cu Facebook, în ciuda unei tendinţe de părăsire a acestei reţele în Statele Unite, şi continuând cu Instagram, pentru fotografii, Snapchat, pentru mesaje efemere, dar şi Twitter şi Tumblr.

O majoritate zdrobitoare navighează online privind în acelaşi timp la televizor şi consideră că tehnologia face ca totul să fie posibil. Însă durata lor de atenţie este scurtă, ei „scanează” în loc să citească, fapt ce determină uneori în timpul orelor de şcoală răspunsuri superficiale la întrebările profesorilor.

Specialiştii au determinat o „ruptură” pe piaţa muncii: între 50% şi 72% dintre „tinerii Z” vor să îşi creeze propriul start-up, potrivit mai multor sondaje. Cuvântul „companie” evocă noţiuni puternic negative: „complicat”, „lipsit de milă”, „junglă”.

Pentru a reuşi în viaţă, ei cred mai întâi în „internet”, înainte de diplome, şi vor să lucreze mai degrabă într-o organizaţie orizontală decât într-o ierarhie.

În această generaţie, care vrea să se realizeze şi să reuşească, 76% dintre tineri spun că le-ar plăcea să facă din această pasiune pentru sectorul digital viitoarea lor profesie.

Copii ai crizei economice, „tinerii Z” au criterii bine definite în ceea ce priveşte alegerile profesionale. În Franţa, la un salariu egal, 25% ar alege compania care oferă cel mai mare grad de distracţie, 22%, compania care este cel mai inovatoare şi 21%, compania cu cel mai ridicat nivel de etică.

Dorind să aibă un impact în lume, „tinerilor Z” le place ideea voluntariatului, practicat deja de un sfert dintre cei cu vârste cuprinse între 16 şi 19 ani din Statele Unite, potrivit unei analize realizate de cabinetul Sparks and Honey.

Majoritatea dintre ei spun că se simt „stresaţi” din cauza viitorului, pe care îl văd mai sumbru, mai ales în ceea ce priveşte mediul înconjurător şi economia.

Sursa: Mediafax