Obiceiuri străvechi de Paşte din România

În judeţul Galaţi, există un obicei ce presupune, în prima zi de Paşti, spălarea feţei cu apa în care se pun un ou roşu, unul alb, precum şi un bănuţ, fiind vorba despre un ritual practicat din vechime, cu profunde conotaţii spirituale pentru credincioşi, transmite corespondentul Mediafax.

„După participarea la Slujba Învierii, credincioşii mergeau la mormintele celor trecuţi în lumea de dincolo, după care veneau acasă cu lumânârile aprinse pentru a aduce Lumina Învierii. Urma spălarea feţei cu apă în care s-a pus un ou roşu, unul alb şi un bănuţ, existând credinţa că astfel se vor curăţa, se vor purifica prin apa folosită. Apa are o semnificaţie deosebită în tradiţia populară şi mai cu seamă cu acest prilej are rolul de a curăţa, de a purifica. Apa o întâlnim şi cu prilejul altor obiceiuri din ciclul vieţii: la naştere, la nuntă, la înmormântare, având un rol deosebit, şi, iată, că nici în cadrul acestei sărbători nu lipseşte. Oul roşu semnifică sănătatea, era o dorinţă, speranţa de a fi sănătoşi pe parcursul anului respectiv. Copiii chiar obişnuiau să ia din apa respectivă oul roşu şi să-l apropie de obraji, să îşi şteargă obrajii cu el în ideea de a fi sănătoşi pe parcursul anului. Oul alb semnifică puritate, iar bănuţul noroc”, spune Anişoara Ştefănucă, şefa Secţiei cercetare din cadrul Centrului Cultural Dunărea de Jos Galaţi.

• Ce sfaturi au experții pentru tinerii care încă mai depind financiar de părinți?
• „Țara cea mai puțin vizitată” din Europa cu peisaje și castele spectaculoase

Acest obicei este unul care aduce multă bucurie copiilor, cei mai mici putând lua la finalul ritualului bănuţul din apă.

„De regulă, celui mai mic dintre copii care se spăla ultimul îi rămânea bănuţul din apa respectivă. Era o bucurie pentru ei să se spele cu această apă şi să primească bănuţul”, spune Anişoara Ştefănucă.

Poate că şi din acest motiv obiceiul s-a păstrat în timp.

„Este un ritual care se mai păstrează în zilele noastre şi l-am întâlnit chiar şi la persoane care locuiesc la oraş, nu doar în mediul rural. E un obicei care are un anumit spirit ludic pentru copii am putea să spunem şi poate că şi acesta este motivul care a determinat păstrarea în timp a acestui obicei”, afirmă Anişoara Ştefănucă.

După momentul spălării feţei cu apa în care se pun oul roşu, cel alb şi bănuţul, cei care nu au reuşit să ajungă la biserică în Noaptea de Înviere primesc şi ei anafură, după care se obişnuieşte ca toţi membrii familiei să se aşeaze la masa de Paşte, unde ciocnesc, după obicei, ouă roşii, pentru ca apoi să se ospăteze din alimentele pregătite de gospodine pentru această zi, de pe masă nelipsind cozonacul şi pasca.

Sursă: Mediafax