Cele mai răspândite zece mituri despre creier

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ne folosim doar 10% din creier. Fals. Tomografiile şi RMN-urile au arătat că ne folosim mai mult de 10% din creier chiar şi în timpul unor sarcini simple.

Creierul se deteriorează pe măsură ce îmbătrânim. Cu toate că unele funcţii cognitive înregistrează un declin odată cu înaintarea în vârstă, multe dintre abilităţile noastre mentale se îmbunătăţesc pe măsură ce îmbătrânim. Vocabularul, înţelegerea lingvistică, abilitatea de a rezolva conflicte şi de a ne stăpâni emoţiile sunt doar câteva dintre sarcinile pe care creierul nostru le poate îndeplini mai eficient la bătrâneţe.

• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții
• Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei

Leziunile cerebrale sunt permanente. În spaţiul public s-a perpetuat un mit conform căruia avem un număr finit de celule cerebrale şi dacă acestea sunt distruse nu se pot regenera. Acum ştim însă că avem capacitatea de a forma noi legături care să substituie la nivel cerebral ”rutele” stricate.

Funcţiile creierului sunt predefinite. O altă informaţie greşită crezută de mulţi este aceea că anumite zone ale creierului sunt responsabile pentru anumite funcţii. În realitatea, creierul este foarte flexibil. Un exemplu în acest sens este felul în care creierul unui nevăzător foloseşte regiunea responsabilă de vedere pentru a îmbunătăţi auzul.

Persoanele organizate îşi folosesc partea stângă a creierului, iar cele creative partea dreaptă. Fals. Ambele părţi sunt folosite în egală măsură.

Amintirile tale sunt o replică fidelă a ceea ce vezi şi ce trăieşti. Cu toate că unii au o memorie mai bună decât alţii, nimeni nu îşi aminteşte perfect ce trăieşte. În realitate, atunci când amintim de ceva este mai probabil să ne amintim de amintirea pe care am avut-o ultima dată când ne-am gândit la acel lucru şi nu amintirea originală. Prin urmare, orice amintire este alterată de fiecare dată când o ”reactivăm”.

Muzica clasică îl va face pe copil mai inteligen. Studiile au demontat ”efectul Mozart” potrivit căruia femeile însărcinate care ascultă muzică clasică vor naşte copii mai inteligenţi.

Jocurile cognitive îţi îmbunătăţesc memoria şi abilitatea de a raţiona corect. Studiile au infrimat eficienţa jocurilor online de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive.

IQ-ul rămâne neschimbat pe tot parcursul vieţii. Fals. În unele cazuri, IQ-ul poate creşte chiar şi cu 15 puncte pe parcursul vieţii.

Creierul tău funcţionează mai bine sub presiune. Chiar dacă presiunea unui termen limită ne motivează să lucrăm mai mult, aceasta nu creşte performanţa cognitivă. Mai mult, o poate reduce.

Sursă: Science Alert