Opt măsuri neobişnuite de a conserva resursele în timpul celor două războaie mondiale

Oile lui Wilson de la Casa Albă

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, vizitatorii Casei Albe aveau parte de o privelişte neobişnuită. În curtea reşedinţei preşedintelui american se aflau zeci de oi. Woodrow Wilson a achiziţionat animalele în 1918 ca parte a unui program de a reduce costurile administrative pe timp de război. Turma de oi se ocupa de ”mentenanţa” grădinii, astfel încât îngrijitorii să poată pleca în armată. O dată pe an, preşedintele organiza o licitaţie la care era vândută ”lâna de la Casa Albă”, banii fiind donaţi Crucii Roşii.

• Ducesa de Sussex a dezvăluit primul produs din brandul său American Riviera Orchard
• FMI a redus prognoza de creștere economică pentru România în 2024

La o astfel de licitaţie, administraţia prezidenţială a strâns peste 50.000 de dolari. Oile au fost vândute în 1920. Animalele au fost foarte populare în rândul publicului american, în special Old Ike (Ike cel bătrân) cunoscut pentru dispoziţia sa morocănoasă şi apetitul pentru mucuri de ţigară.

Restricţiile la alcool

În luna în care Statele Unite au intrat în Primul Război Mondial, economistul Irving Fisher de la Yale a argumentat că orzul folosit pentru producerea berii ar putea fi folosit pentru a face pâine şi a hrăni trupele americane. Alţii au fost de părere că alcoolul este un lux care risipeşte resurse şi duce la scăderea productivităţii fabricilor în perioade de conflict armat. Aceste părere au fost alimentate atât din patriotism cât şi din dorinţa de a instaura prohibiţia la alcool. Măsuri de limitare a consumului au fost implementate încă din 1917 şi 1918 când au început să apară restricţii de vânzare a băuturilor alcoolice în apropierea bazelor militare şi a fabricilor de armament. Totodată, resursele alocat berarilor au fost reduse. Alte state au luat măsuri similare pentru a asigura ”sobrietatea” cetăţenilor. În Anglia a fost redus programul barurilor, iar ţarul Nicolas al II-lea al Rusiei a interzis producţia şi consumul de votcă.

Grădinile victoriei

În timpul celor două războaie mondiale, multe state au raţionalizat alimente precum carnea, zahărul, untul sau produsele conservate. Pentru a suplini aceste lipsuri, cetăţenii au fost încurajaţi să planteze aşa-numitele ”grădini ale victoriei” unde să îşi crească propriile fructe şi legume.

Americanii au plantat peste 20 de milioane de astfel de grădini, cultivând aproape jumătate dintre legumele ţării în curţile din spatele casei. Prima doamnă Eleanor Roosevelt a promovat la rândul său această iniţiativă, plantând o grădină a victoriei la Casa Albă.

Raţionalizarea ciorapilor

În afară de raţionalizarea alimentelor, a cauciucului şi a combustibililor, guvernul american a impus limite stricte pentru comercializarea ciorapilor de damă făcuţi din nailon, un material sintetic folosit pentru fabricarea de frânghii, plase şi alte echipamente miliare în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Încă de la apariţia lor, în 1940, ciorapii de damă au avut un succes nebun. Primele stocuri, de patru milioane de bucăţi, au fost epuizate în două zile. Nailonul a dispărut din magazine în jurul anului 1942, iar cele mai patrioate dintre doamne s-au oferit să-şi doneze ciorapii pentru fabricarea de paraşute şi pungi de pulbere.

Interzicerea cârnaţilor germani

În timpul Primul Război Mondial, Puterile Centrale au interzis pentru o perioadă de timp comercializarea cârnaţilor în Germania. Această restricţie a pornit de la nevoile industriei aviatice, mai exact de nevoile constructorilor de zepeline. Aceste imense nave aeriene folosite în campaniile de recunoaştere şi de bombardament din Anglia necesitau intestinele a mii de vaci pentru fabricarea pungilor de gaz de hidrogen. Măcelarii au fost, totodată, obligaţi să predea guvernului orice intestin de animal care ajungea la tăiat.

Uciderea animalelor de companie din Anglia

În 1939, guvernul britanic a pus în circulaţie un pliant despre modul în care trebuie îngrijite animalele de companie în vreme de război. Pe lângă sfaturi legate de oferirea primului ajutor şi de evacuare a animalelor din oraşe, guvernul le sugera proprietarilor şi varianta ”distrugerii fără durere”. De frica penuriei de alimente şi a haitelor de câini înfometaţi, mulţi s-au conformat. Într-o singură săptămână, 750.000 de animale de companie au fost eutanasiate.

Grădina Zoologică din Londra a dispus eutanasierea animalelor veninoase pentru a preveni evadarea acestora în eventualitatea unor atacuri cu bombe.

Ora de vară

Schimbarea orei a fost propusă vreme de sute de ani, însă acest obicei de a da ceasul înainte, respectiv înapoi a apărut ca o măsură de conservare în timpul Primului Război Mondial. În aprilie 1916, Germania a operat prima schimbare de oră pentru a economisi energia electrică şi a redirecţiona o parte din cărbune soldaţilor de pe front.

Multe naţiuni au preluat obiceiul. În Statele Unite, trecerea la ora de vară s-a produs în 1918. După încheierea războiului acest obicei a fost întrerupt şi reluat, 20 de ani mai târziu, în timpul conflictelor din cel de-Al Doilea Război Mondial, devenind apoi o practică permanentă.

Interzicerea pâinii feliate

În ianuarie 1943, guvernul american a interzis ceea ce fusese prezentat publicului drept ”cel mai mare pas înainte în industria de panificaţie”, pâinea feliată. Măsura a fost luată cu intenţia de a reduce consumul de hârtie de ceară şi de a-l creşte pe cel de metal, pâinea feliată având nevoie de mai mult material de ambalaj pentru a nu se strica. Guvernul spera că oamenii vor fi nevoiţi să o taie acasă, ceea ce ar creşte cererea de instrumente de feliere. Cetăţenii au criticat dur măsura, iar aceasta a fost revocată trei luni mai târziu.

Sursă: History