DESCOPERIRE neaşteptată făcută de arheologi la Sarmizegetusa Ulpia într-o cărămidă veche de 1.800 de ani

Cărămida făcea parte din sistemul de hipocaust (sistemul de încălzire) al unei clădiri aflate în incinta oraşului Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Acest sistem hipocaust presupune ca podeaua clădirii să fie sprijinită pe zeci de picioare formate din cărămizi dreptunghiulare sau rotunde. Astfel, prin spaţiul creat între pământ şi podea, pe sub toată clădirea, poate circula un aer cald produs într-un cuptor aflat într-o latură a edificiului.

Cărămida care purta urma de picior a copilului făcea parte dintr-un astfel de sistem de încălzire.

• Renașterea inului în Belfast: de la simbol industrial la nouă identitate culturală și fashion
• Puzzle-urile revin în tendințe: cum devin un antidot pentru anxietate

‘A fost găsită la praetorium procuratoris — clădirea procuratorului financiar al Daciei Apulensis — în timpul săpării unei încăperi cu hipocaust. Era o aşa-numită pila de hipocaust (stâlp de hipocaust), o cărămidă pe care se sprijinea podeaua. Cărămida ar putea data de la sfârşitul secolului al II-lea — începutul secolului III după Hristos. Este vorba despre ultima fază de construcţie romană a edificiului’, a declarat Carmen Ciongradi, şef de şantier în cadrul sitului de la Sarmizegetusa.

Urma a fost imprimată cel mai probabil în timpul în care cărămizile — făcute din lut, care era încă moale — au fost puse la uscat.

Arheologii cred că acel copil, a cărui urmă se poate vedea astăzi prinsă în cărămida dreptunghiulară, se juca cu un altul. Pe acea latură a cărămizii de deasupra urmei tălpii, care este foarte clar imprimată, se poate vedea, însă destul de şters, încă o urmă, tot de picior. Este vorba despre trei degete de la picior a căror orientare arată că un alt copil stătea faţă în faţă cu primul, probabil jucându-se printre cărămizile de lut puse la uscat în curtea unui atelier.

Arheologul clujean Emilian Bota a precizat că, deşi nu se poate spune că această urmă de picior este prima găsită la Sarmizegetusa Ulpia Traiana, unde există activitate de cercetare de peste 100 de ani, totuşi acest tip de descoperire este foarte rar. Arheologii au mai găsit în această vară şi multe cărămizi sau bucăţi de ţiglă care au imprimate urme de labe de câini sau pisici.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa (pe numele său complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa) a fost capitala Daciei romane. Ruinele oraşului antic constituie azi obiectul unui complex arheologic în localitatea Sarmizegetusa, judeţul Hunedoara.

Situl este cercetat sistematic de specialişti de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvanei, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva şi Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, care în vara aceasta au desfăşurat săpături împreună cu studenţi de la Universitatea Babeş-Bolyai, de la Universitatea Heidelberg din Germania, Universitatea Exeter din Anglia, precum şi cu voluntari americani.

Sursa: Agerpres