Muzeul contorului. Istoria acestor dispozitive electrice, prezentată pentru prima dată la Bucureşti

Din anii 1960 şi până în prezent, sectorul de energie a evoluat continuu din punct de vedere tehnologic. Ca lider mondial şi pionier în tehnologia de contorizare inteligentă, grupul Enel a început instalarea a peste 30.000 de contoare inteligente în România în vara acestui an, în cadrul unui proiect pilot pregătind astfel terenul pentru procesul mai amplu prin care vor fi instalate 2,7 milioane de contoare inteligente, treptat, pentru întreaga bază de clienţi a Enel Distribuţie România. Cu această ocazie, dar şi pentru a înţelege mai bine importanţa contorului inteligent în societatea actuală, Enel România a recreat traseul parcurs de contoarele de electricitate din anii 1960 şi până în prezent, într-un muzeu al contorului, primul de acest gen din Bucureşti, informează un comunicat de presă remis Descoperă.

Astfel, istoria contoarelor electrice poate fi studiată, joi şi vineri, la Galeria Galateca: pentru prima dată în Bucureşti, contoare din deceniile trecute sunt expuse împreună cu elemente specifice ale epocilor respective, astfel încât consumatorii să poată înţelege în întregime contextul în care ele au existat şi impactul pe care l-au avut asupra evoluţiei societăţii.

• Ce alimente pot face oamenii cei mai fericiți?
• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile

„Istoria contorului electric este o lume fascinantă. Transformările pe care contorul le-a traversat în ultimii 50 de ani sunt grăitoare pentru evoluţia societăţii în sine: de la contorul electro-mecanic cu inducţie până la contorul electric, iar acum la contorul inteligent. Suntem extrem de încântaţi să fim parte a epocii în care contoarele vechi se retrag şi fac loc noii tehnologii de contoare: contoarele inteligente! În curând, vom vedea cu toţii beneficiile pe care le prezintă această inovaţie!”, spune Giuseppe Fanizzi, directorul general al Enel Distribuţie (Banat, Dobrogea, Muntenia).

Muzeul contorului electric a fost realizat de arhitectul Ion Cornescu şi artistul plastic Iulia Năstase, sub coordonarea scenografului Cristina Milea.