Timp de trei luni, cercetătorii au analizat cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko. ”Datele obţinute ne intrigă” – FOTO

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Sonda Rosetta, aparţinând Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), se află pe orbită în jurul cometei 67P încă din august 2014 şi a reuşit să realizeze cel mai detaliat „portret” al unei comete obţinut până în prezent, cu excepţia părţii sale sudice, aflată în întuneric de peste 5 ani. Această parte este însă luminată în prezent, după trecerea cometei prin periheliu (cel mai apropiat punct al orbitei sale faţă de Soare). Până acum Rosetta a observat partea întunecată a cometei doar prin intermediul instrumentului cu microunde MIRO.

„Am observat partea întunecată a cometei prin intermediul lui MIRO de multe ori după ce Rosetta s-a plasat pe orbită, iar datele obţinute cu privire la materia aflată imediat sub suprafaţa cometei ne intrigă”, a susţinut Mathieu Choukroun, coordonatorul unui nou studiu despre această cometă şi cercetător în cadrul NASA Jet Propulsion Laboratory din California.

• Fețele femeilor sunt mai atractive decât cele ale bărbaților, arată un studiu
• Veste bună din Brazilia! Defrișările din pădurea amazoniană au ajuns la cel mai scăzut nivel din…

Echipa coordonată de Choukroun a analizat datele obţinute cu privire la partea sudică a cometei în perioada august — octombrie 2014 şi a descoperit o mare acumulare de gheaţă în această regiune. Măsurătorile realizate cu instrumentul MIRO indică faptul că materia aflată foarte aproape de suprafaţa cometei este transparentă, fiind vorba probabil de apă îngheţată sau de dioxid de carbon îngheţat — situaţie complet diferită faţă celelalte suprafeţe ale cometei ce sunt acoperite de praful omniprezent.

În urma analizei acestor date, oamenii de ştiinţă au formulat ipoteza că apa şi gazele au fost eliberate ultima dată când polul sud al cometei a fost expus direct razelor solare iar apoi această materie s-a condensat şi s-a depus la suprafaţa cometei după ce această regiune a revenit în întuneric. Această ipoteză urmează să fie verificată odată cu analiza datelor adunate de Rosetta după recenta trecere a cometei prin periheliu.

Cometa şi-a atins periheliul la 13 august ora 2:03 GMT, când s-a aflat la 186 de milioane de kilometri distanţă faţă de Soare şi respectiv 265 de milioane de kilometri faţă de Pământ.

Sonda europeană Rosetta s-a aflat în primul rând al acestui spectacol astronomic, iar modulul Philae, care a asolizat pe cometă în urmă cu 9 luni, a fost ferit de căldura ridicată, aflându-se într-o zonă umbrită pe cometă. Responsabilii misiunii au pierdut contactul cu Philae încă din 9 iulie, reluarea comunicării cu modulul rămânând incertă. În apropierea periheliului, temperatura pe cometă a atins aproximativ 80 de grade Celsius, provocând sublimarea materiei de la suprafaţa sa.

Conform imaginilor surprinse de camera de navigaţie NavCam a sondei Rosetta, cometa a fost foarte activă la periheliu, aruncând în spaţiu jeturi de praf şi de gaz pe toată suprafaţa sa. Sonda Rosetta a urmărit acest spectacol de la distanţa sigură de 330 de kilometri, nefiind afectată de erupţiile violente de la suprafaţa cometei.

Odată ce procesul violent de sublimare îşi va mai pierde din intensitate, Rosetta se va apropia din nou de nucleul cometei, într-o nouă încercare de a relua legătura cu modulul Philae.

Philae, care a călătorit circa zece ani la bordul sondei spaţiale Rosetta, a asolizat la data de 12 noiembrie 2014 pe cometa Ciuriumov-Gherasimenko, aflată atunci la peste 510 milioane de kilometri de Terra, acţiunea constituind o premieră. După două salturi neprevăzute, robotul s-a oprit însă într-o zonă umbrită şi nu şi-a putut reîncărca bateriile solare, pierzând legătura cu Rosetta. Acest fapt s-a dovedit însă salvator până la urmă pentru Philae, pentru etapa trecerii de periheliu când temperatura la suprafaţa cometei a crescut foarte mult.

Lansată în 2004, sonda Rosetta a parcurs deja peste 6 miliarde de kilometri prin spaţiu. Această misiune are un buget de 1,3 miliarde de euro. După lansarea din martie 2004, Rosetta a înconjurat de trei ori Pământul şi o dată planeta Marte pentru a dobândi viteza necesară parcurgerii distanţei până la destinaţie. Rosetta are anvergura de 32 de metri, de la un capăt la altul al panourilor solare care îi asigură necesarul de energie. Sonda este de 125 de ori mai mică decât cometa 67P, care are diametrul estimat la 4 kilometri. De dimensiunea unui frigider, modulul Philae cântăreşte 100 de kilograme.

Noul studiu cu privire la secretele părţii întunecate a cometei a fost acceptat pentru publicare în revista Astronomy and Astrophysics.

Sursa: Agerpres