Concluzia unui expert pirotehnician în legătură cu materialele inflamabile din clubul Colectiv

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Contactat de corespondentul MEDIAFAX pentru a explica tehnic în ce condiţii un incendiu se poate propaga atât de rapid ca în cazul celui din clubul Colectiv, expertul pirotehnician Lucian Cebuc, cunoscut în Arad pentru organizarea jocurilor de artificii la evenimente publice, afirmă că prezenţa materialelor inflamabile ar fi una dintre cauzele principale.

Potrivit lui Cebuc, în spaţii închise se folosesc artificii speciale, numite „reci”, pentru că „incandescenţa lor este de durată foarte scurtă şi, în mod normal, prin contactul cu mâna, ele nu produc senzaţia de arsură, dar pot găuri orice material uşor inflamabil”.

„În cazul de la Bucureşti, cred că jerbele folosite au fost prea aproape de peretele pe care se afla materialul din burete şi incandescentele. Fiind în raza minoră a jerbei pentru cele 15-20 de secunde cât a durat jerba, s-a produs aprinderea buretelui care nu era ignifugat, asta e sigur. Altfel, bineînţeles, nu s-ar fi aprins, deoarece materialul de ignifugare rezistă 30 de minute la foc”, a declarat expertul arădean.

Conform sursei citate, „e posibil ca buretele să fi avut urme de materiale inflamabile, de aceea viteza de propagare a fost aşa de rapidă”.

Pirotehnicianul arădean a precizat că aceste opinii vin în contexul în care nu a avut acces la probe de la faţa locului.

O echipă de chimişti de la Univeristatea Politehnică a analizat gazul rezultat prin arderea buretelui cu care erau căptuşiţi stâlpii şi tavanul din Colectiv, depisând un gaz extrem de toxic – monoxid de carbon, acid cinahidric, acid clorhidirc, mono şi dioxid de azot, precum şi solvenţi toxici, toluen şi xilen, care sunt substanţe inflamabile.

Ecaterina Andronescu, specialist în chimie organică, a spus că în gazul inhalat de victimele din Clubul Colectiv erau şi doi solvenţi foarte toxici – toluen şi xilen -, substanţe infamabile, cu care este posibil să fi fost spălat buretele cu care erau căptuşiţi stâlpii şi tavanul din local.

”Despre cei doi solvenţi putem spune că fie a fost spălat cu ei buretele, fie că este rezultatul în urma arderii. Este un amestec foarte toxic în sine, de aceea au murit foarte mulţi . Au fost unele persoane care au ieşit afară din club, se simţeau bine, au intrat în club să ajute alţi oamni, dar nu s-au mai întors. Pentru că s-au intoxicat cu monoxid de carbon, care, aşa cum am spus, blochează hemoglobina şi mori fără simptome, pe loc”, a afirmat Andronescu.

Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în clubul Colectiv spunea că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era ”prea scump”, el susţinând că o astfel de lucrare se face în mod normal ”pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat.

El preciza că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu şi la foc.

”Ulterior, au pus ei, nu ştiu de unde, pe stâlpi (n.r. – acelaşi material ca pe tavan). Am văzut nişte piramidal. Este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură – motoare, calorifere -, nu să îi dai foc. Şi cui îi dai varianta RF, aia ignifugată, este prea scumpă”, spunea el, precizând că materialul ignifug este mai scump cam cu 35%.

Numărul persoanelor care au decedat în incendiul din clubul Colectiv a ajuns la 32, după ce marţi dimineaţă o altă tânără, în vârstă de 28 de ani, a murit la Spitalul „Sfântul Pantelimon”. Alte aproximativ 130 de persoane sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, peste 50 fiind în stare critică sau gravă.

Incendiul din clubul Colectiv s-a produs ca urmare a faptului că a fost permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a localului, precum şi a desfăşurării unui foc de artificii în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, arăta Parchetul instanţei supreme.

Sursa: Mediafax