O nouă descoperire de proporţii: în scoarţa terestră stau ascunse cantităţi uriaşe de diamante

Studii efectuate recent arată că în scoarţa terestră s-ar afla o mulţime de pietre preţioase, care au, însă, dimensiuni microscopice. Ipoteza a fost lansată de cercetători ai Universităţii „John Hopkins”, din Baltimore, SUA.

Până în momentul de faţă, specialiştii credeau că diamantele naturale se formau în doă moduri: ca urmare a oxidării metanului sau ca reducţie chimică a dioxidului de carbon din substanţele lichide aflate în mişcare. Cele două tipuri de diamante au, astfel, forme geometrice diferite, care dau pietrelor preţioase o anumită valoare pe piaţă.
Cercetările din ultima vreme demonstrează că diamantele se formează într-un mod mult mai simplu, prin transportul constant al apei de la o formaţiune de rocă la alta. În acest sens, specialiştii susţin că diamantele sunt mult mai prezente în natură, ele putând fi întâlnite mai des decât se credea până acum.

• Mici, dar istețe: cum influențează lumea insectele și alte nevertebrate?
• Coreea de Nord sfidează ONU și lansează mai multe rachete balistice

Noua ipoteză referitoare la formarea diamantelor ar presupune un proces similar cu cel al  modurilor cunoscute până acum. Astfel, se cunoaşte faptul că aceste formaţiuni de carbon se constituie în condiţii de presiune foarte mare, la temperaturi de aproximativ 900-1000 oC. Astfel de cote se ating, în mod natural, doar în interiorul mantalei Pământului, de unde diamantele sunt propulsate în atmosferă, în timpul erupţiilor vulcanice. Acest lucru nu înseamnă, însă, că valoroasele formaţiuni de rocă vor ieşi la suprafaţă prea curând, deoarece majoritatea vulcanilor de pe Terra sunt inactivi.

Aceste studii sunt cu atât mai importante cu cât ele aduc noi informaţii privind dimensiunile pe care le au diamantele prezente în interiorul scoarţei terestre. În acest sens, specialiştii sunt de părere că rocile nu sunt de tipul celor măsurate în karate, ci ar avea dimensiuni de ordinul micronilor, fiind vizibile doar cu ajutorul microscopului.

Sursa: UPI