Americanii au declanşat goana după ”aurul spaţial”

Preşedintele Barack Obama a semnat la sfârşitul lunii noiembrie o lege care autorizează utilizarea comercială a bogăţiilor pe care le-ar conţine asteroizii şi Luna, lucru care constituie o premieră. Legislaţia, numită The US Commercial Space Launch Competitiveness Act sau Space Act, prevede că orice material găsit de un american sau o firmă americană pe un asteroid sau pe Lună îi aparţine, acesta/aceasta putând dispune cum doreşte de el, a declarat pentru AFP Jim Dustan, avocat specializat în dreptul proprietăţii intelectuale în cabinetul Mobius Legal Group.

Statele Unite pun capăt astfel ideii că spaţiul aparţine tuturor şi trebuie să fie explorat în scopuri ştiinţifice, în interes comun. „Este începutul celei de-a doua părţi a explorării spaţiale, după era prestigiului naţional”, afirmă Christopher Johnson, jurist la ONG-ul Secure World Foundation, care promite cooperare internaţională pentru gestionarea bogăţiilor spaţiului.

• Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
• Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?

Pentru cetăţeanul american obişnuit, iniţiativa seamănă cu o nouă versiune epică a cuceririi Vestului, dar costul exorbitant al unei călătorii sau a unei misiuni în spaţiu ar urma să îi descurajeze pe cei mai mulţi. Marea provocare se adresează unor companii americane: dacă marile grupuri îşi evaluează încă şansele, start-up-urile specializate în forare şi exploatare minieră ard de nerăbdare să treacă la treabă.

Pionieri în sectorul minier spaţial, două firme, Deep Space Industries (DSI) şi Planetary Resources, susţin că dispun de tehnologia adecvată pentru a porni în cucerirea noului El Dorado spaţial, bogat în nichel, minereu de fier, aur sau platină. Aceste resurse ar fi, potrivit observatorilor, la fel de importante pentru activităţile spaţiale din acest secol cum au fost zăcămintele de fier din Minnesota pentru industria auto din Statele Unite.

Primele misiuni de prospectare ar urma să înceapă în 2017 şi să dureze până în 2019, conform unor actori intervievaţi de AFP. Obiectivul va fi confirmarea informaţiilor disponibile în prezent asupra a circa 1.500 de asteroizi uşor accesibili inventariaţi de NASA, din care 10% ar avea resurse miniere. Extracţia acestora este prevăzută din 2020.

DSI şi Planetary Resources intenţionează să înceapă cu exploatarea apei, aflată sub formă de gheaţă în asteroizi apropiaţi de Terra, pentru alimentarea cu apă şi carburant a aparatelor spaţiale via hidrogen. Cele două firme se gândesc la construirea unei staţii de aprovizionare.

„Trimiterea a 2 tone de apă pe an în spaţiu costă 100 de milioane de dolari. Dacă reuşim să exploatăm apă în spaţiu şi să alimentăm aparatele de pe orbită, o imensă oportunitate se va deschide”, a spus Chris Lewicki de la Planetary Resources. Firma a anunţat că telescoapele sale spaţiale, plasate anul trecut pe o orbită terestră joasă, au reperat deja asteroizi promiţători, scrie Agerpres. Ea intenţionează să lanseze un mic aparat de explorare primăvara viitoare.

DSI, care mizează pe instalarea pe orbită a unor centrale de energie solară care să alimenteze Pământul, a conceput aparate spaţiale de 25 de kilograme, numite FireFlies (licurici) şi sonde de 32 de kilograme, DragonFlies (libelule), pentru a-şi materializa ideile.

Piaţa de exploatare a „aurului spaţial” ar urma să se cifreze la 3.000 de miliarde de dolari în viitorii 10-15 ani, potrivit DSI şi Planetary Resources.

Cele două start-up-uri vor să aibă o clientelă internaţională, însă, pentru acest lucru, trebuie să determine guverne din străinătate să adopte legi similare Space Act.