Copiii care învaţă filozofie se pricep mai bine la matematică şi literatură

Potrivit qz.com, peste 3.000 de elevi, din 48 de şcoli din Anglia, au participat la discuţii săptămânale despre concepte precum adevăr, justiţie, prietenie, cunoştinţe generale, având la dispoziţie şi timp de reflecţie, aprofundare, dar şi timp pentru întrebări, fapt ce i-a ajutat să îşi construiască gândurile şi ideile,, scrie Mediafax.

• OpenAI a cerut investitorilor să nu sprijine start-upurile rivale ale companiei
• Cercetătorii au descoperit încă doi factori de risc pentru demență

Elevii care au urmat acest curs şi-au îmbunătăţit rezultatele la matematică şi literatură cu echivalentul a două luni în plus de studii. Copiii din medii defavorizate au avut rezultate şi mai bune: abilitatea de a citi îmbunătăţită cu echivalentul a 4 luni, matematica cu 3 luni, iar scrisul cu 2 luni. Profesorii au raportat şi un impact pozitiv asupra încrederii de sine a studenţilor, dar şi a abilităţii de ascultare.

Studiul a fost realizat de Fundaţia Education Endowment (EEF), o organizaţie nonprofit, care are ca scop eliminarea decalajului dintre veniturile familiei şi nivelul de educaţie.

22 de şcoli au reprezentat grupul de control, în timp ce elevii din alte 26 de unităţi de învăţământ au urmat cursul de filozofie (săptămânal, timp de 40 de minute), reprezentând grupul de intervenţie.

Efectele benefice ale acestui curs au durat 2 ani, în timp ce grupul de intervenţie a continuat să îl întreacă în performanţe şcolare pe cel de control, mult timp după finalizarea cursului.

„Le-au fost oferite noi modalităţi de gândire şi exprimare a sinelui”, a declarat Kevan Collins, director executiv al EEF. „Elevii au gândit cu mai multă logică şi au avut mai multe idei conectate între ele”.

Anglia nu este prima ţară care a experimentat predarea cursurilor cu ajutorul filozofiei. Programul folosit de EEF, numit P4C (philosophy for children/ filozofie pentru copii) a fost iniţial proiectat de profesorul Matthew Lippman din New Jersey, în anii 70. În 1992, Society for the Advancement of Philosophical Enquiry and Reflection in Education (Societatea pentru Progresul în Cercetarea în Filozofie şi Reflecţie în Educaţie/ SAPERE) a fost înfiinţată în Marea Britanie pentru a face acelaşi lucru. P4C a fost adoptat în şcoli din 60 de ţări.

Programul SAPERE nu înseamnă citirea de texte filozofice semnate de Kant sau Platon, ci mai degrabă poveşti, poeme sau filmuleţe care stârnesc discuţii despre probleme filozofice. Scopul este de a ajuta copiii să raţionalizeze, să formuleze şi să adreseze întrebări, să se angajeze în conversaţii constructive şi să îşi dezvolte abilitatea de a argumenta.

Collins speră că ultimele dovezi obţinute vor convinge directorii de şcoli să finanţeze mai multe cursuri de filozofie.

Potrivit EEF, 63% dintre britanicii de 15 ani obţin rezultate bune la învăţătură, comparativ cu doar 37% de elevi din mediile defavorizate. Grupul speră că folosind dovezi bazate pe cercetări şi studii clinice randomizate, şcolile vor adopta cele mai de efect politici pentru a ajuta la combaterea discrepanţei.

Socrate a spus că „adevărata înţelepciune este să ştii că nu ştii nimic”, dar pentru a elimina decalajul rezultatelor în domeniul educaţiei, unii profesori cred că filozofia joacă un rol primordial.