Home » D:News » De ce filosofia lui Platon trebuie să fie lectură obligatorie pentru profesorii de astăzi

De ce filosofia lui Platon trebuie să fie lectură obligatorie pentru profesorii de astăzi

Autor: Alexandru Voiculescu 04.18.2017
De ce filosofia lui Platon trebuie să fie lectură obligatorie pentru profesorii de astăzi
Platon este unul dintre cei mai cunoscuţi filosofi ai Greciei antice. Acesta s-a născut în Atena în 428 î.e.n. şi a murit în jurul anului 348.

Părinţii acestuia, Ariston şi Perictione, făceau parte din elita societăţii ateniene, astfel Platon a putut primi o educaţie aleasă, notează The Vintage News.

Încă de atunci, Platon a admirat filosofia lui Socrate şi a decis să adopte metoda socratică de educaţie, în care studentul trebuia să ajungă la propriile concluzii bazate pe punerea de întrebări, în loc să disemineze informaţia deja existentă. Altfel spus, filosoful credea că cea mai bună metodă de învăţare era dezvoltarea gândirii critice.

Războiul Peloponesiac dintre Atena şi Sparta a amânat educaţia lui Platon, întrucât acesta trebuia să servească în armată. Atunci când Atena a fost înfrântă, conducerea democratică ateniană a fost înlocuită cu oligarhia, suspendând drepturile atenienilor. După ce vechea conducere a fost restaurată, Platon a considerat să urmeze o carieră politică, dar atunci când Socrate a fost executat în anul 399 î.e.n., Platon a renunţat la această idee şi a decis să îşi dedice viaţa filosofiei.

Timp de 12 ani, Platon a călătorit în toată lumea cunoscută, studiind matematica, astronomia, societăţile şi credinţele religioase ale diferitelor popoare. 

În anul 385 î.e.n. a stabilit o şcoală de gândire bazată pe domeniile de mai sus plus biologie, filosofie şi ştiinţe politice. Abia în 529 e.n., după aproape nouă secole de existenţă, această şcoală a fost închisă de către împăratul Iustinian I, din cauza expansiunii creştinismului.

Scrierile care stau la baza educaţiei moderne

Platon a scris mai multe dialoguri, care sunt editate în prezent sub formă de cărţi, printre care cunoscutul dialog Parmenide sau cele două relevante în acest caz, Menon şi Phaedon. În acestea, Platon discută despre teoria sa conform căreia oamenii au vieţi anterioare. Conform lui, cunoaşterea acumulată în aceste vieţi este prezentă şi în viaţa actuală şi este „renăscută” cu ajutorul educaţiei.

Menon era un caracter în dialogul cu acelaşi nume. Acesta a pus problema paradoxului cunoaşterii – cum cineva poate căuta o cunoaştere specifică dacă nu ştie ce anume să caute. Chiar dacă ar fi găsită, cum ar fi recunoscută drept cunoaştere? Dacă acea cunoaştere se ştie, de ce mai este nevoie de căutarea ei? Socrate răspunde prin teoria reamintirii (anamnesis), care presupune că sufletul este continuu reîncarnat şi poartă cunoaşterea acumulată din vieţile anterioare. Trauma naşterii împiedică oamenii să îşi reamintească ceea ce au acumulat. În schimb, cunoaşterea poate fi redobândită cu ajutorul educaţiei.

Spre exemplu, atunci când un elev este întrebat despre o noţiune de geometrie, iar răspunsul este unul greşit, educaţia autentică trebuie să îl ajute punându-i întrebări suplimentare ca acesta să ajungă singur la răspunsul corect. Aşadar, conform lui Platon, elevul nu putea ajunge la răspunsul corect dacă acesta nu îl ştia dinainte; întrebările au avut simplul rol de îndrumare.

În Phaedon, Platon dezvoltă teoria reamintirii prin încurajarea unui mod de viaţă bazat pe purificare (catharsis). Simţurile nu reprezintă adevărul, ci raţiunea, sau „instinctele” sufletului, care vor aduce la suprafaţă cunoaşterea pierdută. De asemenea, discută despre diferenţele între cunoaşterea adevărată şi credinţă – doar cunoaşterea adevărată ţine de suflet, în timp ce credinţa nu este cunoaştere.

Deşi când vine vorba despre educaţia de astăzi nu se mai discută în aceşti termeni, se observă influenţa semnificativă asupra metodei de învăţare. Întrebările şi gândirea critică stau la baza educaţiei moderne, dinamice, în antiteză cu metodele bazate pe acumularea mecanică a informaţiilor şi reproducerea acestora.

Astfel, cele două dialoguri, Menon şi Phaedon, ar trebui să fie lectură obligatorie pentru oricine care doreşte să predea sau să facă, în orice fel, parte din sistemul de învăţământ.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Platon virtual în 4 minute. Alegorii Peşterii devine desen animat : Despre esenţa realităţii lumii – VIDEO

Limba greaca veche si Grecia antica

Relaţiile sexuale, marea stâncă de care s-au lovit creştinii. Ce nu a spus Iisus şi ce a făcut Biserica

Adept al francmasoneriei, acest avocat şi filosof de prestigiu a marcat profund istoria românilor. A fost un mare ADVERSAR al absolutismului habsburgic, fiind închis de trei ori

Cele mai noi articole
Un arheolog susține că o locuință din cripta unei biserici din Nazaret ar putea fi casa părintească a lui Iisus
Un arheolog susține că o locuință din cripta unei biserici din Nazaret ar putea fi casa părintească a lui Iisus
Inteligența artificială a ajuns îndeajuns de inteligentă pentru a semnala când nu mai este de încredere
Inteligența artificială a ajuns îndeajuns de inteligentă pentru a semnala când nu mai este de încredere
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum ajută inteligența artificială cercetătorii să înțeleagă activitatea cerebrală din spatele gândurilor
Cum ajută inteligența artificială cercetătorii să înțeleagă activitatea cerebrală din spatele gândurilor
O specie de furnici este echipată cu o „armură biominerală” nemaivăzută până acum la insecte
O specie de furnici este echipată cu o „armură biominerală” nemaivăzută până acum la insecte
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Infecția cu virusul Zika ar putea fi tratată cu o serie de antibiotice obișnuite
Infecția cu virusul Zika ar putea fi tratată cu o serie de antibiotice obișnuite
Platforma de streaming Spotify a resetat 350.000 de parole
Platforma de streaming Spotify a resetat 350.000 de parole
Spectacole care se joacă de obicei cu casa închisă, online în acest weekend
Spectacole care se joacă de obicei cu casa închisă, online în acest weekend
Parlamentul European a votat introducerea rating de reparabilitate
Parlamentul European a votat introducerea rating de reparabilitate
Un studiu al cercetătorilor de la UBB Cluj arată cât de mult a crescut indicele de modernitate a României în 25 de ani
Un studiu al cercetătorilor de la UBB Cluj arată cât de mult a crescut indicele de modernitate a României în 25 de ani
Liberalii și dezvoltarea industriei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea
Liberalii și dezvoltarea industriei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea
Top 10 porecle regale deloc măgulitoare
Top 10 porecle regale deloc măgulitoare
O plantă din China, folosită de mii de ani în leacurile tradiționale, și-a schimbat complet culoarea pentru a nu mai fi culeasă
O plantă din China, folosită de mii de ani în leacurile tradiționale, și-a schimbat complet culoarea pentru a nu mai ...
Oamenii de știință sunt îngrijorați de vaccinul COVID-19 produs de AstraZeneca, iar compania vrea un studiu suplimentar
Oamenii de știință sunt îngrijorați de vaccinul COVID-19 produs de AstraZeneca, iar compania vrea un studiu suplimentar
Un asteroid „potențial periculos” și la fel de mare ca Burj Khalifa va trece, duminică, pe lângă Pământ
Un asteroid „potențial periculos” și la fel de mare ca Burj Khalifa va trece, duminică, pe lângă Pământ
Amenințarea lansată de Iran după asasinarea directorului programului nuclear
Amenințarea lansată de Iran după asasinarea directorului programului nuclear
Exploratorul care a făcut pentru prima dată  înconjurul lumii
Exploratorul care a făcut pentru prima dată înconjurul lumii