Motivele care conduc la apariţia deficitului de energie. Obiceiurile „moderne” care ne lasă fără poftă de viaţă

Există anumite sentimente, emoţii şi acţiuni care ne seacă pur şi simplu de energie, iar altele care ne dau bunăstare şi vitalitate, explică psihologul Laura Maria Cojocaru. Aceasta susţine că oamenii erau mai fericiţi acum două decenii faţă de prezent, deoarece acum aceştia experimentează prea mult lucruri care sunt mari consumatoare de energie inutilă, iar factorii de stres din spatele acestor acţiuni generează sentimente şi emoţii tot mai puternice, scrie Gândul.

• Insula din Grecia cu mai mulți oameni de 90 de ani decât orice alt loc din…
• O țară din Europa face pregătiri în caz de război cu Rusia

„Oamenii sunt tot mai apatici. Dorm mai puţin, mănâncă mai prost, nu îşi gestionează bine timpul, stau prea mult la calculator, cu ochii în telefonul mobil, lucrează haotic, iubesc haotic, vorbesc haotic. Haosul, în genere, este mare consumator de energie, atât fizică, dar mai ales psihică. Am uitat cum este să ne dozăm energia, am uitat cum este să ne bucurăm de lucrurile mărunte, am uitat să ne relaxăm, trăim într-un stres continuu pe o perioadă lungă de timp. Acest lucru conduce la oboseală cronică, pierderi de memorie, anxietate, depresie şi, până la urmă, toate aceste stări se somatizează şi se transformă în boli fizice”, explică psihologul.

Specialistul crede că principalele motive, care conduc la un deficit considerabil de energie, sunt:

1. Alimentaţia. “Din cauza consumului de alimente greoaie şi mai ales din cauza combinării nepotrivite dintre acestea, digestia este mai grea şi duce astfel la un consum energetic mai mare. Totul porneşte de la alimentaţia de dimineaţă şi cum reuşim să ne oferim energie şi bunăstare pentru toată ziua care se află în faţă noastra”, spune psihologul.

2. Organizarea proastă a activităţilor zilnice. “Aşa cum mâncăm în grabă, citim steril în grabă, ne salutăm vecinii în grabă când plecăm spre serviciu, aşa se întâmplă cu toate activităţile noastre zilnice. Nu mai facem un lucru calm, ci totul se petrece în viteză, în grabă. Când nu ne organizăm bine activităţile zilnice şi ne grăbim în orice facem, rata de eşec este tot mai mare. Când eşuăm, ne enervăm, când ne enervăm ne certăm cu oameni, de la ceartă apar despărţirile, concedierile şi marile drame. Dacă ne-am face o listă de activităţi, mai puţine, dar mai clare, atunci am fi mult mai organizaţi şi vom evita să consumăm energie inutilă”, declară psihologul Laura Măria Cojocaru.

3. Nealternarea echilibrată a perioadelor de efort, fie el fizic sau intelectual, cu cele de relaxare. “Atunci când relaxarea nu este determinată în mod conştient, poate apărea starea de pasivitate, chiar plictiseală. Lucrăm prea mult, ne consumăm prea mult, ne concentrăm prea mult pe lucruri inutile şi uităm să ne mai relaxam. Cel puţin o dată pe săptămână, avem nevoie de o pauză totală, în care să mergem în parc, în care putem merge la picnic, în care să vorbim mai mult cu cei dragi sau să plecăm departe de stres, într-un city-break”, explică psihologul Laura Măria Cojocaru.

Citeşte continuarea în Gândul.