Conducerea Casei Regale va fi preluată de Principesa Margareta, după Regele Mihai

Potrivit Normelor Organice ale Casei Regale a României, şeful actual al Casei Regale a României este Majestatea Sa Mihai I, Rege al României (jure sanguinis), scrie Mediafax.

Actualul Moştenitor la Şefia Casei Regale a României este Alteţa Sa Regală Margareta, Principesa Moştenitoare a Romaniei (jure sanguinis), care va fi de acum înainte şi va rămâne după decesul Majestatii Sale Regelui Custode al Coroanei României (ad personam).

• Reguli stricte pentru căsătorii într-un oraș din Italia. Ce amenzi riscă mirii?
• Papa Francisc a început cea de-a cincea săptămână de tratament pentru pneumonie dublă

Actualul consort al Mostenitoarei la Şefia Casei Regale a Romaniei este Alteta Sa Regala Radu, Principe al Romaniei (ad personam).

Potrivit sursei citate, membrii Casei Regale a României sunt următorii: Alteta Sa Regala Elena, Principesa Romaniei (jure sanguinis); Alteta Sa Regala Sofia, Principesa Romaniei (jure sanguinis); Alteta Sa Regala Maria, Principesa Romaniei (jure sanguinis).

Soţii şi copiii Alteţelor Lor Regale Principesele nu deţin titluri personale.

Ordinea de Succesiune la Tron şi la Şefia Casei Regale a României este bazată pe principiul primogeniturii cu preferinţă masculină, Normele Organice abrogând astfel principiul salic al primogeniturii masculine absolute, cu excluderea femeilor şi a descendentilor lor.

În prezent, aceasta este următoarea:

1. ASR Principesa Mostenitoare Margareta a României, Custode al Coroanei României;
2. ASR Principesa Elena a Romaniei;
3. Elisabeta Karina de Roumanie;
4. ASR Principesa Sofia a Romaniei;
5. Elisabeta Maria Biarneix;
6. ASR Principesa Maria a Romaniei.

Modificări ale acesteia se pot aduce prin decizia Şefului Casei Regale a României, mai transmite Casa Regală.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, au depus, marţi, o iniţiativă legislativă pentru reglementarea statutului juridic al Casei Regale a României, care prevede recunoaşterea acesteia ca persoană juridică de drept privat.

Potrivit expunerii de motive, iniţiativa legislativă urmăreşte recunoaşterea personalităţii juridice pentru Casa Regală a României.

De asemenea, se urmăreşte recunoaşterea poziţiei de Şef al Casei Regale a României, ca poziţie onorifică, asimilată protocolar cu aceea a unui fost şef de stat, între atribuţiile căruia se află adoptarea Statutului Casei Regale a României, instituirea unui serviciu administrativ al Casei Regale a României, strict în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale publice, care să fie finanţat de la bugetul de stat, în limita alocării bugetare şi atribuirea în folosinţă gratuită (cu păstrarea dreptului de proprietate publică al statului) a Palatului Elisabeta, ca sediu al Casei Regale a României.

„Finanţarea cheltuielilor de funcţionare curentă ale Casei Regale a României se asigură de la bugetul de stat, în limita aprobată anual prin Hotărâre a Guvernului”, potrivit textului normativ.

Potrivit unui comunicat al Senatului, aceste prevederi vor asigura cadrul pentru o implicare şi mai intensă a Casei Regale în cadrul societăţii româneşti.

„Este nevoie, mai mult decât oricând, de o instituţie deasupra politicii partinice, în care românii să vadă un reper de echilibru şi continuitate”, se arată într-un comunicat de presă al Senatului.

Cei doi preşedinţi ai Camerelor Parlamentului susţin că iniţiativa legislativă este o recunoaştere pentru modul în care Regele Mihai şi-a făcut datoria faţă de ţară.

„Suntem alături de Majestatea sa, Regele Mihai care se confruntă cu probleme grave de sănătate şi considerăm că această propunere legislativă reflectă recunoaşterea modului exemplar în care Majestatea Sa şi-a făcut datoria faţă de România şi, totodată, va încadra într-un mod predictibil şi constituţional continuitatea unei instituţii simbol a statului român”, se arată în documentul citat.