Aproape 30.000 de români mor anual din cauze asociate aerului poluat, conform unui studiu efectuat de Agenţia Europeană a Mediului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Potrivit ultimelor studii, Bucureştiul este una dintre cele mai poluate capitale din Europa, iar în Iaşi şi Braşov nivelul particulelor care provin de la emisiile poluante generate de industrie şi trafic depăşeşte, zilnic, nivelul maxim acceptat de legislaţie, scrie Mediafax.

“Calitatea aerului pe care-l respirăm depinde atât de factorii iritativi, incluşi în ceea ce numim poluare, cât şi de particulele biologice, care sunt mai puţin cunoscute. Ele sunt reprezentate, în exterior, de granulele de polen ale plantelor alergizante şi diverse specii de mucegaiuri, iar în interior, de acarienii din praful de casă, părul animalelor de companie sau mucegaiuri. Aceste aeroalergene pot produce sensibilizare alergică, rino-conjunctivită şi astm alergic la persoane predispuse”, a explicat, prin intrmediul unui comunicat de presă, dr. Polliana Leru, medic primar alergologie şi imunologie.

Medicul precizează că există un adevărat pericol de îmbolnăvire în rândul populaţiei din cauza plantelor alergizante, aşa cum este ambrosia.

“Societatea Română de Alergologie şi Imunologie clinică atrage atenţia asupra riscului de îmbolnăvire pe care îl reprezintă vegetaţia urbană, prin prezenţa unor plante alergizante, cum este ambrosia. De asemenea, este necesară măsurarea concentraţiei polenurilor alergizante din atmosferă şi difuzarea unor buletine informative către populaţie, aşa cum se întâmplă în restul ţărilor europene. Din păcate, în România nu avem o reţea naţională de aerobiologie şi, în prezent, se măsoară concentraţia de polen din aer într-un singur centru din Bucureşti – la Spitalul Clinic Colentina”, a adăugat Leru.

Societatea Română de Pneumologie estimează că numărul persoanelor care suferă de astm a ajuns la aproape un milion, adică aproape 6% din populaţia României.

„Poluarea, după tabagism, reprezintă a doua cauză majoră de afecţiuni respiratorii, uneori puţin luată în calcul de către medicii de familie şi specialişti. Cu toate acestea, implicarea aerului poluat poate fi identificată acolo unde primele explicaţii ale instalării sau agravării unei afecţiuni respiratorii nu pot fi găsite. Legătura cu poluarea industrială este generată de ritmul vieţii moderne, iar poluarea casnică are o multitudine de consecinţe, cum ar fi astmul bronşic, emfizemul pulmonar, bronşita cronică, dar şi afecţiunile alergice, infecţiile respiratorii nespecifice sau cancerul pulmonar”, a explicat prof. dr. Florin Mihălţan, medic primar pneumologie.

Specialiştii atrag atenţia că aerul din interior poate fi de două până la cinci ori mai poluat decât cel de afară, precizând că praful de casă este una dintre cele mai importante şi mai periculoase surse alergenice din interior, care conţine acarieni, minerale din exterior şi alte particule care pot să declanşeze reacţii alergice severe şi astm.

S-a constatat că, în medie, într-o casă obişnuită, se strâng 18 kilograme de praf, într-un singur an.

Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică (SRAIC) împreună cu Societatea Română de Pneumologie (SRP) au lansat o campanie, în perioada 16 aprilie – 6 mai, de conştientizare a calităţii aerului pe care îl respirăm şi a efectelor pe care le are aerul poluat asupra sănătăţii românilor.