Au fost realizate primele osteotomii personalizate

“Aceste intervenţii vizează, cu precădere, pacienţii aflaţi în grupa de vârstă între 30 şi 60 de ani, care suferă de rupturi cronice ligamentare, leziuni artrozice incipiente sau deformităţi constituţionale sau dobândite la nivelul genunchilor. Mai exact, ne referim la acele persoane care au aşa zişii “genunchi de fotbalist”, cei care sunt uşor crăcănaţi, dacă este să folosim un termen popular.

 

În cazul în care nu se intervine la timp pentru corectarea acestei dezaxări de la nivelul genunchiului, efectul imediat este o degradare accentuată a cartilajului articular, lucru care va duce la compromiterea iremediabilă a genunchiului şi, în final, la necesitatea de a înlocui întreaga articulaţie printr-o endoproteză. Practic, osteotomia face parte din tehniciile chirurgicale care încearcă salvarea sau întârzierea degradării cartilajului articular.

 

Uneori, este nevoie de asocierea tehnicilor de reconstrucţie a ligamentului încrucişat anterior (ligamentoplastie) sau de regenerare a cartilajului articular, alături de operaţia de osteotomie. Toate aceste proceduri efectuate simultan sau succesiv fac parte din noul concept de medicină regenerativă, care îşi propune menţinerea sănătăţii genunchiului până la o vârstă cât mai înaintată, astfel încât pacienţii să poată fi activi şi să îşi desfăşoare în siguranţă toate activitătile sportive” spune medicul ortoped Vlad Predescu.

 

Operaţiile personalizate la genunchi

Medicina modernă a evoluat enorm prin introducerea tehnicilor de navigaţie şi de planning robotic, fie preoperator, fie intraoperator. Aceste lucruri au dus la apariţia unor implanturi foarte apropiate de anatomia individuală a fiecărui pacient, cu o rezistenţă sporită la efort.

 

Performanţa poate fi obţinută prin folosirea celor mai noi modele de plăci, care permit pacientului reluarea sprijinului pe genunchiul operat imediat dupa intervenţia chirurgicală. Acest lucru este extrem de important nu numai pentru scurtarea perioadei de recuperare, dar mai ales prin reinsearea socială şi profesională a pacienţilor. Tehnica clasică presupune imobilizarea în aparat gipsat şi mersul cu cârje o perioadă de aproximativ două luni, pe când noua intervenţie permite reluarea parţială a sprijinului din ziua următoare.

 

Continuarea pe CSID.