Cum poziţia dinţilor poate dezvălui probleme emoţionale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Dinţi albi ca laptele, dinţi perfect aliniaţi – sunt o uniformă a cărui cod a fost transmis cu viteza luminii de peste Ocean, din localitatea numită Hollywood. Totodată, dantura perfectă este sinonimă cu încrederea în sine, succes personal şi succes profesional. ”Arată-mi zâmbetul ca să îţi spun cine eşti” are şi nu are veridicitate în ziua de astăzi, când tot mai multe persoane apelează la servicii de estetică dentară, tratamente de albire ale dinţilor, tehnici de îndreptare a dinţilor nealiniaţi perfect dacă este să analizăm teorii din psihosomatică, conform cărora dantura naturală a unei persoane relevă gradul de împăcare cu sine însăşi şi cu cei din jur, anumite probleme de sănătate şi anumite dileme emoţionale pe care le experimentează.

Psihosomatica – Ce ne spun dinţii despre profilul nostru psihologic?

O atenţie mărită asupra stărilor pe care le trăim şi îndrumarea unui psihoterapeut ne-ar putea face să descifrăm mai uşor semnalele emoţiilor noastre şi să căutăm soluţii. Pornind de la  teoriile din ”Le grand dictionnaire des malaises et des maladies , scris de Jacques Martel, psihologul şi psihoterapeut, Corina Cerchez ne oferă câteva informaţii despre simbolurile pe care ni le pun la dispoziţie dinţii în scopul rezolvării neplăcerilor exterioare (poziţia dinţilor), dar şi a nevoilor psihologice asociate. Toate acestea pot declanşa procesul de autocunoaştere şi dezvoltare personală.

„În ultimii ani am observat o preocupare din ce în ce mai mare pentru modul în care arată dinţii noştri, îngrijirea lor, gradul de aliniere şi tehnici de corectare. Zilnic văd copii şi adulţi purtând aparate dentare cu scopul evident de a corecta poziţia dinţilor, de a obţine o dantură cât mai apropiată de perfecţiune. Este o preocupare benefică mai ales pentru sănătatea şi imaginea noastră, pentru creşterea stimei de sine. Având o dantură perfectă zâmbesc cu mult mai multă încredere, se diminuează timiditatea, iar complexele dispar”, explică Corina Cerchez.

Citeşte continuarea pe CSID.