Matematicianul român de renume mondial, Constantin Corduneanu, membru al Academiei Române, a decedat la vârsta de 90 de ani

Academicianul s-a născut pe 26 iulie 1928, la Iaşi. Constantin Corduneanu a urmat Liceul Militar din Iaşi şi Colegiul Naţional Militar „N. Filipescu” din Predeal (Mănăstirea Dealu) (1940 -1 947). În 1951 a absolvit cursurile Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi, secţia matematică, iar după doi ani se înscrie la doctorat la aceeaşi universitate. În 1956 obţine titlul de doctor în matematică cu teza „Probleme globale pentru ecuaţii diferenţiale de ordinul I şi II”, având conducător ştiinţific pe prof. Ilie Popa şi referenţi pe Miron Nicolescu, Gr. C. Moisil şi A. Haimovici.La Universitatea din Iaşi a parcurs toate treptele ierarhiei universitare, de la preparator la profesor (1949 – 1977), ocupând prin concurs posturile de lector, conferenţiar şi profesor. Concomitent, a cumulat funcţii de asistent sau conferenţiar la Institutul Politehnic „Gh. Asachi” din Iaşi şi la Institutul Pedagogic din Suceava, scrie Mediafax.

A fost decan al Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1968 – 1972), prorector (1972 – 1973 şi 1974 – 1977) şi şef al Catedrei de matematică şi fizică (1964 – 1966) şi rector (1966 – 1968) la Institutul Pedagogic din Suceava.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

După repetate stagii ca profesor invitat în SUA, la Universitatea Statului Rhode Island (1967 – 1968, 1973 – 974 şi 1978) şi la Universitatea Statului Tennessee (1978 – 1979), în anul 1978 se stabileşte peste ocean, unde este profesor titular la Universitatea Statului Texas din Arlington. Din această poziţie s-a pensionat în 1996, devenind profesor emerit.

Profesorul Constantin Corduneanu a contribuit la pregătirea matematică a aproape 4.000 de studenţi din România şi peste 3.000 de studenţi în Statele Unite ale Americii. Peste 20 de doctoranzi şi tineri cercetători şi-au trecut doctoratul sub îndrumarea sa.

După 1990, a fost prezent deopotrivă în SUA şi în România, unde a activat la Institutul de Matematică „Octav Mayer” din cadrul Filialei Iaşi a Academiei Române. Din 1979 a activat în Academia Româno-Americană de Arte şi Ştiinţe, unde a deţinut funcţia de membru al comitetului de conducere (1982 – 1995) şi apoi pe cea de preşedinte (1995 – 1998). După încheierea mandatului, a fost ales profesor emerit.

Cariera sa universitară este întregită de activitatea publicistică. A publicat, în România şi în străinătate, aproximativ 200 de cărţi şi articole ştiinţifice în care a abordat variate domenii de cercetare: teoria globală a sistemelor diferenţiale, teoria admisibilităţii şi aplicaţii la sisteme diferenţiale, integrale sau cu operatori Volterra generali (cauzali), teoria stabilităţii sistemelor, cu precădere prin metoda comparaţiei, teoria mişcărilor oscilanteşi a undelor, în special cazul aproape periodic.

Este autor al unor importante monografii şi manuale, în care sunt expuse unele rezultate din cercetările sale: „Funcţii aproape-periodice” (1961; traducerea engleză la John Wiley, New York, 1968; Chelsea, 1989) – prima carte a unui profesor al Universităţii din Iaşi tradusă în SUA; „Principles of Differential and Integral Equations” (Allynand Bacon, Boston, 1971; Chelsea, New York, 1977 şi 1988; în limba română, două ediţii la Universitatea din Iaşi, 1973, 1977), lucrare ce reuneşte lecţiile ţinute în anii ’60 la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi şi utilizată la importante universităţi din Statele Unite ale Americii: University of California, Cornell University, Johns Hopkins University (Baltimore), precum şi la Universitatea din Tel Aviv şi în alte universităţi de prestigiu din diferite ţări ale lumii; „Integral Equations and Stability of Feedback Systems” (New York, 1973); „Integral Equations and Applications” (Cambridge University Press, 1991; retipărită în 2008); „Functional Equations with Causal Operators” (Taylor and Francis, London, 2002); „Almost periodic oscillations and waves” (Boston, New York, 2009).

A fost membru în colegiile de redacţie ale publicaţiilor Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi. Seria Matematica; Revue Roumaine de Mathématiques Pures et Appliquées; Journal of Integral Equations and Applications; Differential and Integral Equations; Nonlinear Analysis-TMA. În ultimii ani a fost asociat la nouă reviste matematice din ţară şi din străinătate China, Coreea de Sud, Israel, SUA, Ucraina.

Profesorul Constantin Corduneanu a fost membru al mai multor societăţi ştiinţifice din diverse ţări, Doctor Honoris Causa al universităţilor din Constanţa, Braşov, Iaşi, Suceava şi al Universităţii „Ural” din Ekaterinburg (Federaţia Rusă).

A fost distins cu Premiul Ministerului Educaţiei (1963), Premiul „Gh. Lazăr” al Academiei Române (1965), cu titlul Distinguished Research Award de către Universitatea de Stat din Texas (1991), cu Medalia de Merit a Societăţii Matematice din Cehia (2001).

A devenit membru corespondent al Academiei Române în anul 1974, titlu retras ca urmare a plecării din ţară în anul 1978. A fost repus în drepturi în 1990, iar, în anul 2015, a fost ales membru titular.

„Academia Română aduce un respectuos omagiu personalităţii academicianului Constantin Corduneanu. Vestea stingerii sale din viaţă a fost primită cu profundă durere de membrii Academiei Române, de comunitatea ştiinţifică românească şi de către discipolii pe care i-a îndrumat”, potrivit aceluiaşi comunicat.