Trump cere mai mulţi bani pentru misiunile pe Lună

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Solicitarea de suplimentare a bugetului făcută de preşedintele Donald Trump şi anunţată de acesta pe contul său de pe platforma de micro-blogging Twitter vine la aproape două luni după ce vicepreşedintele Mike Pence a anunţat că NASA trebuie să urgenteze planurile pentru misiunile cu echipaj uman pe Lună, astfel încât americanii să se întoarcă pe satelitul natural al Terrei în maximum cinci ani, respectiv în 2024.

Bugetul NASA pentru 2020 ar ajunge astfel la 22,6 miliarde de dolari.

Potrivit unor planuri iniţiale, prima misiune cu echipaj uman pe Lună nu putea fi realizată de NASA mai devreme de anul 2028, a spus Mike Pence în urmă cu două luni, în timp ce pentru 2024 fusese anunţată plasarea unei staţii – Lunar Gateway – pe orbita satelitului.

Administratorul NASA, Jim Bridenstine, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că suplimentarea de buget este „un avans financiar de încredere” oferit de Casa Albă.

„Scopul nostru este să construim un program care să ne ducă pe Lună cât mai curând posibil”, a declarat Bridenstine. „În anii următori, vor avea nevoie de fonduri suplimentare”, a mai spus acesta.

Bridenstine a explicat că, din supliment, 651 de milioane de dolari vor merge la noua rachetă dezvoltată de NASA, Space Launch System, precum şi la capsula cu echipaj uman Orion.

Tot luni, Bridenstine a declarat că noua iniţiativă NASA de cucerire a satelitului natural al Terrei se va numi Artemis, după numele zeiţei vânătorii şi a Lunii, care era şi sora geamănă a lui Apollo (misiunile lunare americane din anii 1970).

În urmă cu două luni, Bridenstine i-a dat asigurări lui Pence că se va face tot posibilul pentru a se respecta termenul limită, însă mulţi experţi în domeniu s-au declarat sceptici.

De exemplu, NASA trebuie să conceapă, să construiască şi să testeze un nou rover lunar.

În vara acestui an se împlinesc 50 de ani de la prima misiune cu echipaj uman pe Lună, realizată de NASA. Cea mai recentă misiune de acest tip, din seria Apollo, a avut loc în 1972, iar de atunci niciun om nu a mai păşit pe Lună. De decenii, NASA a pendulat între misiunile pe Marte şi cele pe Lună, fiind o victimă a schimbărilor de administraţie prezidenţială. Mai recent, Barack Obama a cerut realizarea de misiuni pe Marte, în timp ce actualul preşedinte al SUA, Donald Trump, este interesat de cele pe Lună.

Pentru ca o misiune cu echipaj uman pe Lună să fie realizată până în 2024, Bridenstine a spus că NASA are nevoie de o rachetă cu putere mare. Însă, noua rachetă dezvoltată de NASA nu va fi gata pentru misiunea fără echipaj uman pe Lună programată pentru iunie 2020, a anunţat, în urmă cu două luni, Bridenstine, care a adăugat că se ia în considerare folosirea unui lansator al unei companii private. Finalizarea lansatorului Space Launch System (SLS) – cum este cunoscută viitoarea rachetă a NASA -, a cărui dezvoltare a fost estimată iniţial la 7 miliarde de dolari, a fost deja întârziată cu mai mulţi ani.

SLS, care va fi capabil să lanseze vehicule spaţiale cu echipaj uman spre Marte până în 2030, are, de asemenea, o capacitate de transport de 130 de tone.

Specialiştii companiei Boeing au petrecut mai mulţi ani la dezvoltarea SLS, care se anunţă a fi cea mai puternică rachetă construită vreodată, unul dintre scopuri fiind acela ca NASA să îşi reia misiunile cu echipaj uman pe Lună.

Proiectul, pentru care Boeing a apelat la peste 1.000 de companii din 43 de state americane, a ajuns deja la costuri de 12 miliarde de dolari.

În acelaşi timp, compania Lockheed-Martin se ocupă de construirea unei capsule pentru transportul astronauţilor, Orion.

Pe de altă parte, NASA demonstrează o deschidere privind companiile spaţiale private, care oferă opţiuni pentru transport cu costuri reduse.

Până în prezent, doar două alte ţări au reuşit să plaseze rovere spaţiale pe Lună, fosta Uniune Sovietică şi China.