India a pierdut contactul cu astronava Chandrayaan-2 chiar înainte de aselenizare - VIDEO

Organizaţia pentru Cercetare Spaţială din India (ISRO) a transmis sâmbătă că a pierdut contactul cu astronava Chandrayaan-2 cu doar câteva secunde înainte de momentul în care un vehiculul de explorare urma să aselenizeze în regiunea polului sudic al Lunii, informează BBC News.

Procedura de aselenizare a vehiculului de explorare al misiunii Chandrayaan-2 s-a desfăşurat normal până la apariţia unei erori în momentul în care se afla la o altitudine de aproximativ 2,1 kilometri deasupra suprafeţei lunare, au explicat oficiali indieni.

Citeşte şi Sonda spaţială indiană Chandrayaan 2 s-a plasat cu succes pe o orbită a Lunii

Citeşte şi Chandrayaan-2, misiunea indienilor pe Lună, a trimis primele imagini cu Pământul

Chandrayaan-2 a intrat pe orbita Lunii pe data de 20 august, iar un vehicul de explorare urma să aselenizeze în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă.

Nu este momentan clar dacă vehiculul s-a prăbuşit ori este doar o problemă cu sistemul de comunicaţii.

În cazul în care misiunea se încheia cu succes, India ar fi devenit a patra ţară din lume care a reuşit o aselenizare controlată.

Sonda Chandrayaan-2 (Carul Lunii 2), construită de ISRO, a fost lansată pe 22 iulie de la Centrul Spaţial Satish Dhawan, situat în statul Andhra Pradesh.

„Este o zi istorică pentru spaţiu, pentru ştiinţa şi tehnica din India”, a declarat, la momentul respectiv, K. Sivan, şeful ISRO.

Chandrayaan-2, cea mai sofisticată misiune realizată până în prezent de ISRO, avea drept scop să plaseze un vehicul de explorare (roverul Pragyaan) pe suprafaţa lunară, în regiunea polară sudică a Lunii. Vehiculul ar fi permis specialiştilor indieni să efectueze experimente, să studieze rocile şi solul Lunii de la distanţă.

Chandrayaan-2 a intrat în orbita Lunii pe data de 20 august.

Atât racheta folosită la lansare, cât şi modulul spaţial şi roverul sunt concepute şi produse exclusiv în India.

Chandrayaan-2 este o versiune avansată a Chandrayaan-1, misiunea indiană lansată în 2008, prin care a fost confirmată prezenţa moleculelor de apă pe Lună.

Modulul spaţial Chandrayaan-2, cu o greutate de 2,4 tone, va orbita Luna timp de aproximativ un an, urmând să realizeze fotografii ale suprafeţei satelitului, în căutarea unor indicii privind prezenţa apei, şi să-i studieze exosfera.

Misiunea este una specială şi pentru faptul că a costat incredibil de puţin, aproximativ 140 de milioane de dolari.

Premierul indian Narendra Modi a anunţat anterior că India va trimite un om pe orbită până în 2022. De asemenea, India speră să încheie contracte avantajoase privind transportarea de sateliţi comerciali şi alte misiuni în spaţiu.