Până la 80 la sută din cazurile de cancer mamar din România, depistate în stadii avansate

Medicul a precizat că până la 80% din cazurile de cancer mamar depistate anual sunt depistate în stadii avansate.

„Foarte multe, mult prea multe (cazuri în stadii avansate, n.r), deci un procent de peste 60-80% în stadii III- IV incurabile.Un procent foarte mic de stadii II, în alte ţări, în care au programe de screening, repartiţia lor pe stadii e exact inversă, deci au până în 60-80% stadii curabile şi 20% stadii avansate, acesta e efectul principal al programelor de screeing, care creşte curabilitatea şi creşte supravieţuirea femeilor respective, calitatea vieţii lor, e foarte important să se introducă un astfel de program”, spune Nicula, potrivit Mediafax.

• Topul celor mai rezervate orașe din România pentru city-break de toamnă
• Cea mai importantă expoziţie dedicată lui Constantin Brâncuşi din ultima jumătate de secol

El a precizat că acum vorbim de un număr limitat pentru femeile care pot beneficia de acest tip de program, întrucât există de o limitare ce survine din resursele limitate existente la momentul actual.

„Numărul de femei e limitat prin resursele care există în momentul de faţă. Nu există suficiente unităţi mamografice acreditabile de calitate care să facă screening, să acopere populaţional screening-ul. Atunci există un program al Ministerului Sănătăţii articulat de formare de personal în etapa I POCU şi de investiţii care să acopere această infrastructură”, informează medicul.

Întrebat când am putea avea un program naţional de screening de care să beneficizez cât mai multe femei, medicul a invocat termenul din strategia propusă, respectiv anul 2023. În acelaşi timp, Nicula a vorbit şi despre limitările pe care sistemul medical din România le are la acest moment.

„În strategia propusă actual, extinderea de la o regiune, de la nord-vest, se va face pe patru alte regiuni, urmând ca până în 2023 să fim capabili prin strategia asta articulată să lansăm pe tot teritoriul ţării programe. Principala limită pe care o avem la această oră este personalul. Aici vorbim de foarte mulţi radiologi care trebuie formaţi, trehnicieni care trebuie formaţi, fizicieni pentru aparatură care trebuie formaţi şi plătiţi şi menţinuţi în ţară şi în sistem”, a conchis acesta.

Afirmaţiile au fost făcute de Nicula marţi, în cadrul unui eveniment care a avit loc la Palatul Parlamentului. Tot aici, preşedintele Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România, Cezar Irimia, a spus că rata femeilor depistate cu cancer mamar în România este mult mai mare decât media UE, explicând astfel nevoia majoră a României de un program de screening pentru cancerul mamar.

„Din campaniile efectuate începând cu şase ani în urmă, am constatat că suntem peste media europeană în depistarea acestei forme de cancer, adică media europeană e o femeie depistată la 1000 de femei, iar la noi, din păcate, sunt trei femei la mia de femei screenate. Deci există o necesitate stringentă de a demara urgent un program de screening pe cancerul mamar, dar nu numai, iar pentru asta trebuie să facem ceva, să facem o presiune constructivă asupra autorităţilor să demarăm acest program”, spune Irimia.

El a precizat că implementarea unui astfel de program ar aduce numeroase avantaje, atât de ordin economic, cât şi de creştere a ratei de supravieţuire a pacientelor diagnosticate.

„Ne-am cam săturat de declaraţii, fiecare guvernare a promis screening, screening-ul aduce numai avantaje, costuri mici, şanse de supravieţuire mari, dar vedeţi, nu s-a întâmplat nimic. Ne-am săturat de promisiuni, de aceea şi această campanie”, informează preşedintele Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România, Cezar Irimia.

Campania intitulată „Nu am făcut destul”, iniţiată de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer în parteneriat cu Alianţa Pacienţilor Cronici din România, campanie de investigaţii medicale gratuite, a scos la lumină câteva rezultate îngrijorătoare, acesta fiind şi motivul pentru care s-a decis demararea unui acord cu Ministerul Sănătăţii, prezentat, joi, reprezentanţilor instituţiei.

„Mai ales în mediul rural a fost binevenită (campania, n.r), pentru populaţia din rural, unde cele mai multe ori populaţia este lipsită de asisteţă medicală primară şi de aceea am ales ruralul. Ceea ce am depistat în mediul rural ne-a determinat să demarăm acest acord, facem mai mult decât ceea ce am făcut până acum şi să responsabilizăm mai mult decidenţii din sănătate”, spune Irimia.

„Astăzi îl vom prezenta decidenţilor (acordul, n.r) şi sperăm să aibă deschiderea să începem acest screening pe cancerul mamar şi să alocăm banii necesari acestui screening, care vor fi mult mai puţin faţă de ceea ce tratăm, în faze tardive şi costurile sociale care depăşesc cu mult banii alocaţi unui screening”, a completat acesta.

Preşedintele Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România a menţionat că principalele cauze care duc la deces în cazul cancerului mamar în România în acest moment sunt depistarea tardivă a cancerului, lipsa fondurilor pentru investigaţii gratuite, amânarea investigaţiilor luni de zile, timp în care boala se agravează, lipsa medicamentelor pentru tratarea acestei forme de cancer şi nu în ultimul rând, paliaţia care „lipseşte aproape total în România”.

„Programele de screening sunt atât de importante, întrucât vedeţi ce se întâmplă, suntem pe primul loc la mortalitate şi pe ultimul loc la finanţare în U.E. Suntem o ruşine din acest punct de vedere, sper ca situaţia să se rezolve. Am încredere şi am plecat cu încredere la fiecare nouă guvernare, dar de fiecare dată am fost dezamăgit din păcate (…) sperăm ca împreună cu noi, şi nu îi vom lăsa, ca lucrurile să se schimbe şi să intre într-o minimă normalitate privind sistemul de sănătate din România”, spune Irimia.

Acesta a vorbit şi despre rezultatele campaniei de investigaţii medicale gratuite demarată prin caravana „Nu am făcut destul”, pe care le cataloghează drept „groaznice”, întrucât acest demers a scos la lumină cifre îngrijorătoare.

„Sunt groaznice, după părerea mea, deoarece procentul foarte mare pentru femeile care nu au fost niciodată la un control mamar, 80%, faptul că peste 70% nu şi-au făcut o autopalpare, faptul că multe femei nu au informaţia necesară şi cultura medicală necesară privind responsabilitatea faţă de ele însele”, informează preşedintele Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România.

El a conchis spunând că în România vorbim anual de aproximativ 10.000 de noi cazuri de cancer mamar, dintre care peste 3.000 femei depistate pierd lupta cu boala, subliinind importanţa existenţei unui program de screening naţional prin menţiunea că descoperit în stadii incipiente, cancerul mamar este „perfect vindecabil”.