Schimbare de paradigmă! Maladii precum diabetul, bolile de inimă sau obezitatea ar putea fi transmisibile

În documentele diferitelor organizaţii implicate în sănătatea publică, dar şi în manualele de medicină, bolile non-transmisibile sunt definite ca acele maladii care sunt cauzate de o combinaţie de factori genetici, de mediu şi de stil de viaţă şi care nu pot fi trece de la o persoană la alta. Printre aceste boli, conform oamenilor de ştiinţă, se numără cancerul pulmonar, bolile de inimă, diabetul sau obezitatea.

Un studiu recent al unor cercetători conduşi de către dr. Brett Finlay, microbiolog al Universităţii Columbia Britanică, Canada, a ajuns la concluzia că unele dintre maladiile pe care medicii le considerau netransmisibile între oameni prin intermediul bacteriilor, viruşilor sau fungilor ar putea să fie, totuşi, transmise cu ajutorul acestora, notează Medicalxpress.

• Procedură experimentală cu celule stem împotriva problemelor cardiace testată pe doi pacienți din China
• O nouă genă a cancerului de sân, descoperită la femei foarte tinere. Ce arată studiul cercetătorilor…

„Dacă ipoteza noastră se dovedeşte corectă, va rescrie manualele despre sănătatea publică”, explică dr. Brett Finlay, autor principal al studiului.

Demonstraţia care a dus la această concluzie are trei paşi: în prima instanţă, cercetătorii au demonstrat că unele maladii care variază de la obezitate, diabet de tipul 2, probleme cardiovasculare şi care pot ajunge la inflamarea intestinului duc la o modificare a micobiomului unei persoane. În cea de a doua etapă, cercetătorii au prelevat mostre de microbiom alterat pe care le-au administrat unor animale-model, şoricei; aceştia dezvoltând unele dintre afecţiunile de mai sus. Cea de a treia etapă a implicat dovedirea faptului că persoanele care impart acelaşi domiciliu prezintă mai multe similitudini în cadrul microbiomului în comparaţie cu fraţii gemeni care trăiesc separat.

„Împreună, aceste dovezi subliniază ideea că multe boli tradiţional netransmisibile pot fi transmisibile până la urmă”, explică dr. Finaly.

Dr. Eran Elinav, de la Institutul Weizmann, explică faptul că dovezile oferite de către acest studiu oferă premisele înţelegerii într-un cadru mai larg a multor probleme de sănătate care afectează segmente extinse de populaţie: „Acest lucru poate reprezenta noi oportunităţi de intervenţie în unele dintre cele mai frecvente şi mai deranjante boli ale lumii. Acum putem să ne gândim la modularea factorilor de mediu şi a microbiomului, nu doar despre tratarea ţintită a gazdei umane”, explică acesta.

În viitor, cercetătorii implicaţi în acest studiu vor să identifice şi să înţeleagă mai bine mecanismul implicat în această transmitere a microbiomului de la o persoană la alta.

Studiul a fost publicat în Science.

Citeşte şi:

Oare am putea deveni zvelţi… molipsindu-ne de la alţii?