Carantina poate avea efecte psihologice pe termen lung

Răspândirea coronavirusului şi creşterea numărului de cazuri pe care autorităţile le raportează aduce în discuţie ideea de carantină, o astfel de măsură fiind folosită a limita numărul de noi îmbolnăviri. Conform oamenilor de ştiinţă de la Colegiul Regal din Londra, o astfel de măsură are un impact psihologic negativ, printre manifestările pe care aceştia le-au identificat se numără: stresul post-traumatic, confuzia şi furia, notează Medicalxpress.

Acest studiu este o meta-analiză a 24 studii anterioare care au fost desfăşurate în zece ţări care au fost realizate asupra unor pacienţi diagnosticaţi cu SARS, Ebola sau MERS.

• Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
• România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE

„Intrarea în carantină este o experienţă izolatoare şi deseori temătoare, iar studiul nostru a constatat că are efecte psihologice negative. Constatarea că aceste efecte pot fi depistate după câteva luni sau chiar ani, deşi dintr-un număr mic de studii; aceasta este de o îngrijorare deosebită şi indică faptul că ar trebui să fie luate măsuri în timpul procesului de planificare a carantinei pentru a minimiza acest impact psihologic. Cercetările noastre sugerează că lucrătorii din domeniul sănătăţii merită o atenţie specială din partea managerilor şi colegilor lor, iar cei cu o sănătate mintală fragilă preexistentă ar avea nevoie de sprijin suplimentar în timpul carantinei”, explică dr. Samantha Brooks, din cadrul Institutului de Psihiatrie, Psihologie şi Neuroştiinţe al Colegiului.

Consecinţe pe termen lung

Printre cauzele care explică problemele psihice cauzate de către carantină, oamenii de ştiinţă enumeră condiţiile de trai din perioada carantinei, vorbim aici de hrana, apa sau haine curate. De asemenea, contactul limitat cu lumea exterioară şi informaţiile limitate despre evoluţia patogenilor reprezintă o sursă de stres. Trebuie luate în calcul şi interacţiunile sociale de după carantină, stigma legată de boală şi problemele legate de stabilitatea financiară, pusă în pericol de perioada de izolare. 

„Toată lumea este acum conştientă de consecinţele sociale şi economice potenţiale ale COVID-19, dar ceea ce evidenţiază cercetările noastre sunt posibilele consecinţe neintenţionate ale încercărilor de a controla răspândirea virusului. Trebuie să fim conştienţi de acestea şi să punem la dispoziţie măsuri pentru a le diminua impactul. Comunicarea şi transparenţa sunt aspecte cheie ale carantinei voluntare, iar realizarea acesteia ca un act altruist pentru a-i proteja pe ceilalţi, va fi întotdeauna asociată cu consecinţe mai puţin severe decât carantina impusă”, explică profesorul Simon Wessely, director al Institutului.

Studiul a fost publicat în The Lancet.

Citeşte şi: