Inflamaţia asociată cu diferite forme de demenţă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un studiu efectuat de către cercetătorii de la Universitatea Cambridge a stabilit că neuroinflamaţia, inflamaţia ţesuturilor creierului, joacă un rol important în apariţie cazurilor de demenţă, precum Alzheimerul. Vestea bună este că o astfel de înţelegere aprofundată a acestor probleme de sănătate poate duce la crearea unor noi tratamente şi terapii, notează Medicalxpress.

Inflamaţia este răspunsul corpului nostru la infecţii sau la traume, înclusiv a celor care pot apărea la nivelul ţesuturilor cerebrale. Pentru a testa modul în care neuroinflamaţia poate afecta ţesuturile, oamenii de ştiinţă au apelat la 31 de voluntari care sufereau de trei tipuri de dementa fronto-temporala, o condiţie medicală care face ca în creierele acestora să existe o serie de depuneri de proteine. Aceşti participanţi au fost supuşi unor scanări care au urmărit extinderea inflamaţiilor, dar şi plăcile de proteine care s-au depus.

• De la medicina centrată pe pacient, la medicina centrată pe administrație?
• O plantă otrăvitoare a invadat Irakul și i-a luat pe toți prin surprindere

Cercetătorii au observat că, în cazul celor trei tipuri de demenţă, o inflamaţie extinsă corespundea unor plăci de proteine mai periculoase. Pentru a confirma observaţiile acestea, oamenii de ştiinţă au analizat 12 creiere care au fost către Cambridge Brain Bank.

„Am prezis legătura dintre inflamaţia din creier şi acumularea de proteine dăunătoare, dar chiar am fost surprinşi de cât de strâns s-au legat reciproc aceste două probleme”, explică dr. Thomas Cope, directorul Departamentului de Neuroştiinţe din cadrul Universităţii Cambridge. Acesta mai adaugă faptul inflamaţia poate juca un rol important în cazul unor maladii mai cunoscute precum Alzheimer sau Parkinson  sugerează că acest răspuns al corpului joacă un rol important şi în cazul altor maladii. De asemenea, acesta adaugă faptul că acestă descoperire deschide posibilitatea unor tratamente imunitare care să încetinească sau chiar să oprească încetinirea acestor maladii.

Studiul a fost publicat în Brain.

Citeşte şi: