Ce îi sperie cel mai tare pe japonezi? În niciun caz nu este coronavirusul

Guvernatorul din Tokyo le-a cerut celor peste 13 milioane de oameni care trăiesc în metropolă să încerce să lucreze de acasă, până pe 12 aprilie. Un apel similar a venit şi din partea marilor companii precum Honda, Toyota şi Nissan. Şi totuşi, metroul din Tokyo e arhiplin la orele de vârf, scrie CNN. Situaţia e la fel în toată Japonia, pentru că 80% din firme nu au posibilitatea să-şi trimită angajaţii să lucreze de acasă.

Premierul nipon Shinzo Abe a refuzat săptămâna aceasta să declare stare de urgenţă, deci din punct de vedere legal, companiile pot să funcţioneze în continuare, iar activitatea să se desfăşoare de la sedii.

• Insula din Grecia cu mai mulți oameni de 90 de ani decât orice alt loc din…
• O țară din Europa face pregătiri în caz de război cu Rusia

La această situaţie se adaugă şi cultura muncii pe care o au japonezii. Un studiu făcut de guvern în 2016 arăta că 1 din 5 angajaţi era în pericol de a munci până la moarte. Ţara are chiar şi un cuvânt pentru aşa ceva: “karoshi”, care înseamnă moarte din cauza suprasolicitării, provocată fie de stresul provoact de muncă ori cazul angajaţilor care devin atât de deprimaţi încât se sinucid, potrivit Mediafax.

“Ţinem cont de informaţiile privind coronavirusul şi suntem mai speriaţi decât aţi putea crede. Dar pentru japonezul de rând, munca e întotdeauna prioritatea numărul 1 şi cea mai bună scuză. Dacă guvernul nu închide toate afacerile, cu câteva excepţii, atunci nimeni nu va sta acasă. Suntem sclavii muncii”, a scris pe Twitter Hideya Tokiyoshi, un profesor de engleză care totuşi reprezintă o excepţie, pentru că ţine orele online în această perioadă.

Oarecum suprinzător pentru Japonia, multe firme încă folosesc faxul şi ştampilele, în loc de semnăturile electronice. Mulţi angajaţi nu au laptop-uri pe care să le ia acasă şi chiar dacă ar avea, nu pot să acceseze de la distanţă serverele firmei.

O altă problema e că un sfert din populaţia Japoniei are peste 65 de ani, iar unii dintre aceşti oameni sunt în funcţii de conducere, dar nu ţin pasul cu tehnologia. Cel mai bun exemplu a venit în 2018, de la ministrul Cibersecurităţii de atunci, care avea 68 de ani şi a recunoscut că nu a folosit niciodată în carieră un computer.

Japonezii mai obişnuiesc să stea peste program, pentru că iau în calcul că şeful s-ar putea întoarce după ce ia cina în oraş cu asociaţii. Iar în cultura niponă, e aproape imposibil să iei o decizie singur, acasă – oamenii trebuie să fie faţă în faţă, să se sfătuiască împreună şi apoi să hotărască.

Japonia are o populaţie de 127 de milioane de oameni. A anunţat până acum peste 2.600 de cazuri de coronavirus confirmate, dintre care 63 au fost fatale. 472 de japonezi s-au vindecat după ce au fost infectaţi cu COVID-19.