Descoperire surprinzătoare în Peru: mormântul unei femei dintr-o comunitate de vânători-culegători

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Arheologii au reușit să identifice și armele cu care femeia a fost înhumată.

Un mormânt vechi de 9.000 de ani al unei femei care practica vânătoarea a fost descoperit recent. Analiza acestuia, dar și a altor morminte realizate de comunitățile de vânători și culegători, sugerează că primele femei care au ajuns în cele două Americi puteau să vâneze  cot la cot alături de bărbații comunităților din care făceau parte, potrivit unui studiu publicat de curând, notează Live Science.

Cercetătorii subliniază faptul că una dintre cele mai comune prăzi era vicuña, un animal înrudit cu lamele.

GALERIE FOTO

„Aceste constatări subliniază într-un fel ideea că rolurile de gen cu care suntem obișnuiți în societate astăzi sau pe care mulți le consideră de la sine înțelese, s-ar putea să nu fie atât de naturale pe cât unii ar fi crezut”, a spus autorul principal Randy Haas, expert antropologie la Universitatea din California, SUA.

Ani de excavații ale siturilor în care au trăit comunitățile preistorice

În 2013, Haas făcea parte dintr-o expediție în Munții Anzi, când un localnic din comunitatea Mulla Fasiri din apropiere a anunțat că sute de unelte de piatră antice puteau fi găsite în apropiere. Cinci ani mai târziu, după obținerea finanțării și în colaborare cu localnicii, Haas și echipa sa au început să excaveze situl, care a devenit cunoscut sub numele de Wilamaya Patjxa.

În 2018, cercetătorii au descoperit șase morminte umane la Wilamaya Patjxa, urmate de o nouă serie de descoperiri similare în 2019. Două din cele șase morminte conțineau și unelte folosite la  vânătoare, dar unul dintre acestea s-a dovedit a fi deosebit de interesant.

În acest mormânt, datând de aproximativ 9.000 de ani, „am început să descoperim acest ansamblu de artefacte cu adevărat bogat”, inclusiv un set de instrumente de vânătoare cu proiectile declarat dr. Haas. Se crede că respectivul mormânt aparține unui vânător-culegător care, pe baza examinării dezvoltării dinților, a murit între 17 și 19 ani.

Pe măsură ce săpăturile au continuat, „oamenii au început să speculeze asupra abilităților și statutului social al persoanei înhumate, una dintre teorii sugerând că această persoană era cu adevărat importantă în comunitate „, a spus Haas.

Rolul femeilor în comunitățile de vânători-culegători

James Watson, profesor de antropologie la Universitatea din Arizona și coautor al studiului, a fost primul care a sugerat că în fața lor nu se afla un bărbat ci o femeie. Watson a examinat oasele vânătorilor-culegători și a spus că, deoarece acestea erau mai mici în comparație cu altele găsite în regiune, scheletul ar putea fi de femelă. Într-adevăr, o analiză detaliată a proteinelor din dinții tinerei vânătoare-culegătoare a confirmat acest fapt.

Modul inedit în care a fost îngropată femeia i-a determinat pe cercetători să studieze posibilitate ca situația acesteia să fie una unică. Echipa a identificat 429 de schelete din 107 situri de înmormântare antice din America, 27 dintre acești indivizi: 11 femei, inclusiv femela nou descoperită și 15 bărbați , au fost îngropați cu instrumente de vânătoare de vânătoare. O analiză statistică suplimentară a sugerat că între 30% și 50% dintre vânătorii din aceste populații erau femei. „Ceea ce vedem este că mormintele indiferent de posesor au fost împodobite cu arme de vânătoare.

„Autorii susțin un argument convingător potrivit căruia scheletul feminin în cauză era  probabil un vânător important și că o astfel de constatare nu este cu totul neobișnuită în toate populațiile indigene”, a declarat Marin Pilloud, profesor asociat la Departamentul de Antropologie al Universității din Nevada, Reno, care nu a făcut parte din studiu. „Dacă aceleași artefacte ar fi fost asociate cu un schelet masculin, nu ar exista întrebări că individul ar fi fost un vânător”.

Citește și:

Arheologii francezi anunţă o descoperire extraordinară: un mormânt paleolitic vechi de 14.000 de ani (GALERIE FOTO)

Descoperire extrem de rară în Balcani care completează imaginea regiunii în Paleolitic

Mormintele preistorice arată că până și în Epoca de Piatră existau diferențe sociale

Un mormânt de 5000 de ani oferă noi detalii despre rolul familiei în culturile antice