O nouă ordine mondială, în viziunea Rusiei şi a Chinei. Cele două state contestă supremaţia SUA

Criza din Ucraina se înscrie în planurile Rusiei şi Chinei de reducere a puterii Statelor Unite pe plan mondial şi de a face lumea mai sigură pentru regimurile autocrate, pe fondul „interferenţelor” politice atribuite Washingtonului.

„Alianţa ţărilor occidentale a ameninţat Kremlinul cu sancţiuni masive şi fără precedent dacă Rusia atacă Ucraina. Dar, pe măsură ce s-a amplificat criza ucraineană, eforturile occidentale de izolare şi sancţionare a Rusiei par să se confrunte cu probabilitatea de a fi subminate de susţinerea oferită de China, vecinul uriaş al Rusiei”, notează editorialistul Financial Times Gideon Rachman.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, se va deplasa pe 4 februarie la Beijing, pentru deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă, urmând să aibă o întrevedere cu omologul său chinez, Xi Jinping, devenit cel mai important aliat. În decembrie 2021, Xi Jinping a anunţat că împărtăşeşte preocupările lui Vladimir Putin şi susţinere cererea Moscovei ca Ucraina să nu devină membră NATO.

În urmă cu un deceniu, o astfel de relaţie părea improbabilă

„În urmă cu un deceniu, o astfel de relaţie părea improbabilă: China şi Rusia erau atât rivali, cât şi parteneri. Dar, după o perioadă în care ambele naţiuni au avut dispute intense cu Statele Unite, susţinerea pe care Xi Jinping i-o oferă lui Vladimir Putin reflectă dezvoltarea unei identităţi a intereselor şi perspectivelor mondiale ale Moscovei şi Beijingului”, observă editorialistul FT.

Xi Jinping a denunţat, în conversaţiile cu Vladimir Putin, acţiunile „anumitor forţe internaţionale”, „interferenţele arbitrare în afacerile interne ale Chinei şi Rusiei, sub pretextul democraţiei şi drepturilor omului”. Liderii Rusiei şi Chinei sunt convinşi că Statele Unite complotează în scopul subminării şi înlăturării administraţiilor lor. În contextul revoltelor din Kazahstan, Vladimir Putin a acuzat Statele Unite de finanţarea revoluţiilor, iar China a atribuit de multe ori Washingtonului organizarea protestelor din Hong Kong.

Ambiţiile Rusiei şi Chinei, departe de a fi pur defensive

Washingtonul a semnalat constant, începând de la preşedintele Woodrow Wilson, în 1917, că vrea consolidarea sistemelor democratice în întreaga lume. Însă „Vladimir Putin şi Xi Jinping sunt determinaţi să facă lumea mai sigură pentru regimurile autocrate. Ambiţiile Rusiei şi Chinei sunt departe de a fi pur defensive. Xi Jinping şi Vladimir Putin cred că vulnerabilităţile la revoluţii provin din deficienţe fundamentale ale actualei ordini mondiale – configuraţia de instituţii, idei şi structuri de putere care determină funcţionarea politicilor globale. Drept rezultat, au determinarea comună de a crea o nouă ordine mondială care să avantajeze interesele Rusiei şi Chinei, în modul în care sunt definite de actualii lideri”, subliniază editorialistul FT.

Conflictele din Balcani, în anii 1990, atentatele produse în SUA pe 11 septembrie 2001, războiul din Afganistan, încheiat cu retragerea SUA în 2021, şi criza din Ucraina se înscriu în eforturile de reconfigurare a ordinii mondiale. „Statele Unite ştiu că în cazul în care Rusia atacă Ucraina şi îşi stabileşte propria sferă de influenţă, va fi creat un precedent pentru China”, care a intensificat în ultimii ani activităţile militare în zone disputate din Marea Chinei de Sud şi care ameninţă să invadeze Taiwanul, argumentează editorialistul, notând că, „în timp ce Rusia aspiră să fie una dintre puterile lumii, China vrea să anuleze statutul Statelor Unite de principală putere a lumii”.