Anul Nou Chinezesc. Cum se sărbătorește și ce fac oamenii pentru a avea noroc?

Marți, 1 februarie, s-a celebrat Anul Nou Lunar pentru anul 2022 – sărbătorit în China, în Asia de Est și în întreaga lume. Oamenii sărbătoresc alături de rude, asistă la parade și se roagă pentru a avea noroc în anul care urmează.

Sărbătorile încep odată cu răsăritul celei de-a doua luni noi după solstițiul de iarnă (21 decembrie), eveniment care poate avea loc la orice dată între 21 ianuarie și 20 februarie.

• Câte avize de muncă au fost emise pentru străini în România de la începutul anului?
• Început de an greu pentru turismul din România. Care au fost cele mai căutate orașe?

Cunoscute și sub numele de Festivalul Primăverii, festivitățile de Anul Nou sunt menite să aducă noroc și prosperitate, relatează BBC.

Au loc banchete de familie și spectacole în aer liber cu petarde, focuri de artificii și, adesea, dragoni dansatori. Cele mai importante sărbători au loc în ajunul Anului Nou și în ziua de Anul Nou.

Oamenii își decorează casele cu roșu pentru noroc

În China, milioane de oameni călătoresc – uneori mii de kilometri – pentru a sărbători alături de familiile lor. Oamenii își decorează casele cu roșu pentru a le purta noroc, iar copiii primesc bani în plicuri de un roșu aprins.

Sărbătorile durează două săptămâni, încheindu-se la 15 februarie anul acesta, cu festivalul felinarelor, care marchează luna plină.

Începând cu anii 1990, locuitorii Chinei au primit o săptămână liberă de la locul de muncă pentru Anul Nou. Potrivit Ministerului chinez al Comerțului, în prezent, oamenii cheltuiesc peste 820 de miliarde de yuani (114 miliarde euro) în această perioadă.

Fiecare an este asociat cu unul dintre cele 12 animale din zodiacul chinezesc. Anul acesta este Anul Tigrului. Se spune că copiii născuți în anul care urmează vor fi curajoși, competitivi și puternici.

Din ce perioadă datează Anul Nou chinezesc?

Se crede că Anul Nou chinezesc datează din secolul al XIV-lea î.Hr., atunci când domnea dinastia Shang.

Originile sale sunt pline de legende. Una dintre povești spune că un monstru numit Nian („Anul”) îi ataca pe săteni la începutul fiecărui an. Nian se temea de zgomotele puternice, de luminile puternice și de culoarea roșie. Oamenii foloseau aceste lucruri pentru a-l alunga.

Deoarece dragonul este un simbol chinezesc al puterii și al norocului, în multe zone ale țării punctul culminant al festivităților este reprezentat de dansul dragonului.

Anul Nou este, de asemenea, momentul în care oamenii își curăță temeinic casele pentru a scăpa de ghinionul rămas din anul trecut.

Anul Nou chinezesc, sărbătorit diferit în funcție de regiune

În Vietnam, ziua se numește Tết Nguyên Đán, sau Tết, pe scurt, ceea ce înseamnă Festivalul primei dimineți a primei zile.

Oamenii își curăță casele și le decorează cu flori proaspete, cum sunt cele de piersic și kumquat. Rozul florilor de piersic reprezintă energia, iar kumquat-ul reprezintă prosperitatea.

În Coreea de Nord și în Coreea de Sud se sărbătorește Seollal, care durează trei zile. Familiile coreene servesc mâncare strămoșilor într-un ritual numit Charye, pentru a obține binecuvântarea acestora pentru anul care vine.

În Mongolia, festivalul se numește Tsagaan sar. Unii oameni din Mongolia îl numesc Festivalul Lunii Albe. Oamenii se închină la ovoo – grămezi de piatră folosite ca altare sau sanctuare. De asemenea, ei fac schimb cu tutun de prizat.

În Singapore are loc o paradă stradală numită Chingay, care cuprinde care alegorice, costume colorate, spectacole live și focuri de artificii.