Mai multe ONG-uri atrag atenția cu privire la exploatarea gazelor din Marea Neagră

Mai multe organizații de mediu trag un semnal de alarmă cu privire la „pericolele majore de mediu aduse de propunerile legislative din Parlamentul României pentru dezvoltarea şi exploatarea gazelor din Marea Neagră”.

Organizațiile Greenpeace România, Bankwatch România, 2Celsius, WWF România și Comunitatea Declic au adresat o scrisoare deschisă inițiatorilor Legii Offshore.

• De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
• Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie

ONG-urile solicită organizarea unei dezbateri extinse cu societatea civilă și prezentarea unei analize a impactului pe care îl va avea adoptarea proiectului de exploatare a gazelor fosile din Marea Neagră asupra mediului, economiei și obiectivului de neutralitate climatică, asumat de România prin Acordul de la Paris.

România are nevoie de un cadru pentru protecția mediului și siguranța operațiunilor offshore

„Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii offshore și propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere offshore sunt în plin proces legislativ și au fost adoptate în plenul Senatului, iar acum merg spre dezbatere şi adoptare în Camera Deputaţilor. Aceste propuneri au nevoie de o dezbatere extinsă, cu implicarea publicul larg, în care să fie prezentate riscurile de mediu, precum producerea unui accident major și limitarea consecințelor unor astfel de accidente care vizează operațiunile petroliere și gaziere în zonele din Marea Neagră”, se arată în document.

ONG-urile atrag atenția că, în timp ce legea offshore se concentrează în principal pe prevederile financiare, fiscale și comerciale, România are nevoie și de un cadru ce vizează protecția mediului și siguranța operațiunilor offshore.

„Deși acest cadru există prin legea privind siguranța operațiunilor petroliere offshore, transpusă în 2016, în prezent România se află în procedura de infringement INFR(2021)2150 pentru că nu a transpus corect în legislația națională anumite prevederi ale Directivei privind siguranța activităților offshore (Directiva 2013/30/UE). În această directivă, UE a pus în aplicare un set de norme menite să contribuie la prevenirea accidentelor și la asigurarea unei reacții prompte și eficiente în cazul producerii unor astfel de accidente. România trebuie să se asigure că operatorii sunt bine finanțați, dispun de expertiză tehnică necesară și au la dispoziție resurse care să poată fi utilizate atunci când este necesar. De asemenea, trebuie instituită o autoritate independentă pentru a asigura respectarea cerințelor de siguranță, precum și un sistem adecvat de gestionare a cererilor de despăgubire în caz de accident”, se mai arată în document.

Consecinţe devastatoare şi ireversibile asupra mediului

Conform acestuia, această legislație trebuie să facă companiile pe deplin răspunzătoare de daunele ecologice cauzate speciilor și habitatelor naturale protejate, dar și a unor posibile riscuri geologice (seismice) în cazul în care nu este realizată o analiză a ecosistemului submarin.

Organizațiile de mediu susțin că accidentele majore legate de operaţiunile petroliere și gaziere offshore pot avea consecinţe devastatoare şi ireversibile asupra mediului marin şi de coastă, dar şi efecte negative semnificative asupra activităţilor economice de coastă, precum turismul de pe litoralul românesc.

Potrivit aceleiași surse, mai multe investiții în combustibili fosili și infrastructura aferentă vor crește atât nivelul poluării, cât și pe cel al emisiilor de gaze cu efect de seră.

„Criza prețului la energie este resimțită în mod disproporționat de gospodăriile cu venituri mici și moderate, dintre care cele mai multe sunt blocate în dependența de gazele fosile. Având în vedere că prețurile la energie par să rămână volatile în anii următori, precum și faptul că este probabil că emisiile de gaze cu efect de seră (GES) să fie taxate mult mai puternic conform noi scheme UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), demararea unor astfel de proiecte de exploatare a gazelor din Marea Neagră ar putea însemna adâncirea românilor în sărăcie energetică. Sumele datorate ca impozit asupra veniturilor suplimentare de către companiile implicate în exploatarea gazelor, vor fi investite de către România în extinderea rețelei de distribuție și a racordărilor la rețea, fapt ce blochează și mai mulți români în dependența de gaze”, mai spun ONG-urile.

România trebuie să prioritizeze reducerea consumului de gaze

Conform acestora, România trebuie să prioritizeze reducerea consumului de gaze, iar acest lucru ar trebui făcut în timp ce se iau toate măsurile necesare pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile în fața prețurilor mai mari la energie.

Ccreșterea energiei regenerabile pe termen lung ajută la reducerea dependenței de gazele fosile. Aceasta este prima și una dintre cele mai importante soluții, mai spun reprezentanții organizațiilor. Aceștia arată că România are un potențial uriaș de energie eoliană offshore, dar legislația aferentă nu există și nici nu se fac eforturi pentru deblocarea situației. Eolienele din Marea Neagră ar putea genera atât de multă energie cât producem acum în toate centralele electrice din țară.

Legea offshore a fost adoptată miercuri de Senat. Proiectul va debloca exploatarea gazelor din Marea Neagră. „Un vot pentru independența energetică a României”, a spus după vot liderul senatorilor PNL.