Desfaci. Folosești. Arunci unde & cum trebuie. Cum capătă o nouă viață deșeurile reciclate

Mulți se întreabă de ce trebuie să colectăm separat, în condițiile în care este de la sine înțeles că planeta nu va satisface necesarul de materii prime la infinit, iar abandonarea deșeurilor în natură ne face nouă rău. Și, chiar dacă nu le abandonăm în natură și doar le aruncăm la gunoi, trebuie știut că acolo se vor degrada în zeci sau sute de ani sau poate niciodată. Mai mult, depozitate la groapa de gunoi produc gaze cu efect de seră, cu efect direct asupra sănătății populației și a mediului înconjurător. Și atunci, este firească întrebarea “Care sunt deșeurile de ambalaje care trebuie reciclate și cum o facem pentru a le reda economiei și a reduce consumul de energie?”

Pe primul loc se află deșeurile nepericuloase de ambajale, iar aici sunt cele din hârtie și carton, din sticlă, plastic și din metal. Acestea provin din ambalarea, depozitarea, manipularea, reambalarea și expedierea produselor și din activitatea curentă de acasă ori de la birou. Să le luăm pe rând.

• Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
• România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE

Deșeurile de hârtie și carton provin de la diverse materiale și produse, de la mobilier, la produse alimentare, hârtie de împachetat. După colectarea separată vor fi puse întotdeauna în pubela sau sacul albastru. După ce sunt colectate, sunt sortate și merg apoi la topit. Hârtia devine celuloză, iar fibrele pot rezista la cel mult șase reutilizări.

Deșeurile din plastic provin de la diverse produse consumabile, de tip folie, PET și alți recipienți din plastic. Odată colectat și pus în pubela sau sacul galben, plasticul este sortat, apoi spălat și tocat mărunt, și apoi este transformat. Pentru că există mai multe metode de reciclare a plasticului, există și mai multe moduri prin care poate fi refolosit. De exemplu, din plasticul sticlelor reciclate nu se practică fabricarea altor sticle, deoarece presupune sterilizarea lor și readucerea la nivelul standardelor pentru produsele alimentare. Cu toate acestea, procedura poate fi posibilă pentru producătorii care își permit să investească în ambalajele lor. Bucățile obținute din reciclare pot fi exportate în afară pentru a fi utilizate în confecționarea jucăriilor de pluș sau a covoarelor.

Tot în pubela sau sacul galben ajung și deșeurile din metal, care sunt rezultate atât din consumul casnic, cât și din cel industrial. Deșeurile din metal se împart în cele feroase și cele neferoase. Deșeurile feroase, după cum le spune numele, au un conținut de fier, iar cele neferoase sunt produse din alte metale. Înainte de   prelucrare sunt curățate, eliminându-se, astfel, o serie de posibili agenți patogeni, cât și alte elemente ce nu intră în categoria metalelor. Ele pot fi pregătite de colectare prin presare (acolo unde este cazul), respectiv prin depozitarea în saci, cu preluarea din locurile special amenajate sau direct de către instituția care se ocupă cu prelucrarea și reciclarea metalelor.

Deșeurile de sticlă, cele care se vor depune în pubela sau sacul verde,  sunt deșeuri de ambalaj de la recipienții pentru alimente. După ce a fost preluată, este spălată și apoi sortată pe culori. Cea incoloră este cea mai valoroasă pentru că se folosește în extrem de multe scopuri, iar cea colorată este utilizată doar la producerea de sticlă din aceeași culoare. După sortare, sticla este spartă și măcinată în particule mici, apoi topită și transformată în granule pentru a fi folosită ca materie primă pentru alte obiecte din sticlă.

Chiar dacă unele deșeuri sunt reciclabile, depozitate alături de deșeuri organice devin nereciclabile. De exemplu, un pahar de hârtie care nu a fost golit de suc înainte de a fi depus în pubela pentru hârtie, va distruge toată hârtia peste care se scurge.

Acest articol face parte din campania Un’ Doi Trei, care își propune să informeze corect românii în legătură cu problema deșeurilor de ambalaje, să atragă atenția, dar și să diminueze impactul pe care deșeurile de ambalaje colectate necorespunzător îl au asupra mediului înconjurător, asupra calității vieților noastre și ale copiilor noștri.

Mai mult, campania urmărește să creeze un nou obicei sănătos, care să intre în rutina românilor, acela de a colecta separat deșeurile de ambalaje generate în fiecare zi.

Un’ Doi Trei este o campanie inițiată de Asociația OIREP Ambalaje – prin Clean Recycle, Eco-Rom Ambalaje, Ecologic 3R Ambalaje, Eco Synergy, Financiar Recycling, GreenPoint Management și Green Resources Management – în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.