VIDEO | Curtea Veche, prima curte domnească din București (DOCUMENTAR)

Curtea Veche este prima curte domnească din București. Aceasta, însă, a devenit nefuncțională după incendiul din 1718, care a distrus întregul București.

Curtea Veche era formată din Palatul Voievodal, Biserica Buna Vestire, cunoscută apoi sub numele de Biserica Curtea Veche, case cu saloane de recepție, cancelarii domnești, grajduri și grădini.

• Un bărbat infectat cu HIV s-a vindecat complet datorită unei mutații genetice rare
• Practici medievale într-un spital: sute de copii, infectați cu HIV după ce au fost refolosite seringi

Se spune că această Curte a fost construită de către Mircea cel Bătrân, însă nu există multe date care să ateste că informația este adevărată sută la sută.

După cele două calamități din secolul al XVIII-lea, care au distrus curtea și clădirile din jurul ei, a fost construită o nouă curte domnească, Curtea Nouă. În prezent, ruinele Palatului Voievodal au devenit sit arheologic protejat, fiind amenajat și un muzeu, Muzeul Curtea Veche.

Înainte să fie construită Curtea Domnească, pe același loc a fost ridicată o cetate. În secolul al XV-lea, Vlad Țepeș, domnul Țării Românești, consolidează cetatea construită de Mircea cel Bătrân și o ridică la rangul de reședință domnească.

Curtea Veche a suferit diverse rezidiri și refaceri de-a lungul timpului, începând cu a doua jumătate a secolului al XIV-lea până la Vlad Țepeș, de la Basarab cel Tânăr și până la Mircea Ciobanul, de la Matei Basarab până la Constantin Brâncoveanu.

Documente arată că, încă din 1458, Vlad Țepeș le scria brașovenilor cerându-le meșteri în zidirea cetăților. Deși nu s-au păstrat dovezi concludente, istoricii au considerat că cetatea construită de Vlad Țepeș între 1458-1459 a fost ridicată pe vechea cetățuie de pe malul Dâmboviței.

Nu sunt cunoscute date despre importanța cetății pentru apărarea Țării Românești, în campania lui Mahomed al II-lea, din 1462, dar cetatea avea un rol de apărare.

În anul 1473, fratele lui Vlad Țepeș, Radu cel Frumos, se refugiază în cetatea din București, numită în cronica lui Ștefan cel Mare descoperită de Oligierd Gorka, „cetatea de scaun Dâmbovița’’.

Citește continuarea pe Gândul!