VIDEO | Casa Memorială „Gheorghe Tattarescu”, un templu al picturii românești (DOCUMENTAR)

Casa Memorială „Gheorghe Tattarescu” se află pe strada Domnița Anastasia, în apropiere de Centrul Vechi al Capitalei, fiind singura reședință particulară în formă de han din zonă, păstrată încă de la începutul secolului al XIX-lea.

Clădirea a fost inclusă pe Lista Monumentelor Istorice, în anul 1954, și este cea mai veche casă memorială din patrimoniul Muzeului Municipiului București. Aceasta include un bogat patrimoniu de pictură, grafică, artă decorativă, documente și piese de mobilier ce au aparținut atât artistului, cât și familiei acestuia.

• Coreea de Nord sfidează ONU și lansează mai multe rachete balistice
• Bursa din New York ar putea fi prima mare bursă cu tranzacții 24/7

Gheorghe Tattarescu a fost, alături de Theodor Amann, întemeietorul Școlii Naționale de Arte Frumoase, iar operele sale plastice sunt prezentate în numeroase muzee și colecții, atât din țară, cât și din străinătate.

El a fost, de asemenea, cel mai de seamă pictor religios din România. Lucrările sale se regăsesc în 58 de biserici, printre care Colțea, Zlătari, Sfântul Spiridon și Crețulescu.

Construcția inițială a casei a fost ridicată la începutul secolului al XIX-lea de Dimitrie Popescu. Moștenitorul lui, colonelul Alecu Popescu, a vândut casa și întreg terenul pictorului Gheorghe Tattarescu, în anul 1855, atunci când acesta s-a întors de la studii din Roma. Doi ani mai târziu, proprietatea a fost mărită cu patru stânjeni și cu patru palme de teren, din terenul lui Georgio Georgescu.

Zugrav, profesor, fondator al Școlii Naționale de Arte Frumoase, nume de prim rang în pictura națională și în iconografie, Gherghe Tattarescu și-a făcut din casă, atelier, dar și loc de reprezentare.

Astfel, timp de trei ani, Tattarescu a adoptat locuința conform dorințelor sale. El a mai construit camere și a realizat un atelier pentru pictură, acolo unde au fost găzduiți și unii dintre elevii săi.

La terminarea lucrărilor de amenajare, Tattarescu a înscris pe frontispiciul clădirii anul 1858 și inițialele G.T, înscrisuri care se pot vedea și astăzi, iar curtea a fost pavată cu bolovani de râu.

Citește continuarea pe Gândul!