Câți dintre români cred că, în ultimii zece ani, calitatea aerului s-a deteriorat?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

38% dintre respondenții români participanți la un Eurobarometru sunt de părere că în ultimii zece ani calitatea aerului s-a deteriorat.

Potrivit unui comunicat al CE, Eurobarometrul a fost realizat între 21 martie și 20 aprilie 2022. Aproximativ 26.509 respondenți din diferite grupuri sociale și demografice au fost intervievați în limba lor maternă, în numele Comisiei Europene.

Majoritatea românilor consideră că bolile respiratorii (85 % vs 89% media UE), astmul (84 % vs 88 % media UE) și bolile cardiovasculare sunt probleme grave în țara lor, cauzate de poluarea aerului (88 % vs 83 % media UE). Românii sunt, de asemenea, îngrijorați de problemele de mediu cauzate de poluarea aerului în corpurile de apă, cum ar fi acidifierea și eutrofizarea (71 % vs 83 % media UE) Acidifierea (creșterea gradului de aciditate a apei) și eutrofizarea (prezența unei cantități excesive de nutrienți în apă, ceea ce duce la proliferarea algelor care sufocă alte organisme) se numără printre principalele consecințe ale înrăutățirii calității apei.

38% dintre români cred că, în ultimii zece ani, calitatea aerului s-a deteriorat

„38% dintre respondenții români (47 % media UE) sunt de părere că în ultimii zece ani calitatea aerului s-a deteriorat”, arată CE.

Conform Eurobarometrului, cetățenii nu dispun de informații cu privire la problemele legate de calitatea aerului în țara lor. Mulți români sunt în continuare prost informați cu privire la standardele UE existente în materie de calitate a aerului, întrucât doar o mică parte dintre respondenți (26 % vs 27 % media UE) au auzit de ele. Totuși, 55% dintre cei care cunosc standardele UE privind calitatea aerului afirmă că acestea ar trebui consolidate (vs 67% media europeană). Acest lucru este valabil în toate statele membre, cu excepția a cinci dintre ele.

50% dintre respondenții români consideră că poluarea aerului ar trebui abordată la nivel național, apoi la nivel internațional (39%), regional și local (31%) și, în cele din urmă, la nivelul UE (30%). 9% dintre respondenții români consideră, de asemenea, că acțiunile ar trebui întreprinse simultan la toate nivelurile.

Majoritatea europenilor consideră că instalațiile industriale mari, producătorii de energie pe bază de combustibili fosili, autoritățile publice și angajatorii nu depun suficiente eforturi pentru a promova calitatea aerului.

„Oamenii ne spun că doresc să respire aer curat”

Majoritatea consideră, de asemenea, că sectorul gospodăriilor depune suficiente eforturi în acest sens. Probabilitatea ca respondenții să fi luat unele măsuri pentru a reduce ei înșiși emisiile în acest an este mai mare decât era în 2019. Utilizarea mijloacelor de transport public, mersul cu bicicleta sau mersul pe jos sunt metodele la care recurg cel mai des europenii pentru a reduce emisiile nocive în aer.

„Oamenii ne spun că doresc să respire aer curat. Cei care trăiesc în orașe, cei care suferă de astm și cei care locuiesc în apropierea unor instalații industriale sunt cu toții îngrijorați și ne cer să luăm măsuri. Comisia va deschide calea în acest sens printr-o propunere ambițioasă de consolidare a standardelor UE privind calitatea aerului”, a declarat Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, oceane și pescuit.